În ziua de marți, 28 noiembrie, Parlamentul European, Consiliul și Comisia se vor reuni pentru a cincea oară în așa-numitele triloguri pentru a avansa negocierile privind directiva privind lucrătorii de pe platforme.

Astfel, legislația, propusă de executivul UE în decembrie 2021, vizează îmbunătățirea condițiilor de muncă a peste 28 de milioane de persoane care lucrează prin intermediul unei platforme digitale de muncă. Printre aceștia se numără toți, de la șoferii de taxi la șoferii care livrează mâncare sau lucrătorii din domeniul îngrijirii care utilizează aplicații pentru a-și presta serviciile.

Cu toate acestea, până în prezent, tot accentul a fost pus pe clasificarea greșită a lucrătorilor și prea puțin pe normele privind utilizarea gestionării algoritmice a acestor platforme, care reprezintă o încercare de a crea prima lege a UE privind utilizarea inteligenței artificiale la locul de muncă.

Practic, capitolul referitor la gestionarea algoritmică se bazează pe principiile și dispozițiile Regulamentului general privind protecția datelor (GDPR), care a făcut istorie în UE – însă, în timpul negocierilor interinstituționale, au ieșit la iveală unele abateri.

În opinia sa, „Negocierile din cadrul trilogului indică acum o deviere de la principiile și dispozițiile stabilite de GDPR, ceea ce ar slăbi platforma de protecție de care lucrătorii au nevoie și pe care o merită”, a scris Aída Ponce del Castillo, cercetător la Institutul European al Sindicatelor (ETUI).

În precizările cercetătoarei de la ETUI, textul în curs de negociere ar putea crea ambiguitate în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal de către platformă și ar încălca GDPR dacă ar include posibilitatea de a utiliza așa-numita „robo-firing” – concedierea lucrătorilor prin sisteme automate de luare a deciziilor.

În primul rând, pentru că include o propunere de a trece de la interzicerea tuturor prelucrărilor de date cu caracter personal la permiterea doar a unor interdicții specifice privind sistemele automate de monitorizare și de luare a deciziilor.

La rândul său, „Interzicerea prelucrării datelor cu caracter personal ar trebui să se bazeze pe GDPR și chiar să meargă mai departe, de exemplu, prin interzicerea prelucrării datelor utilizate pentru a prezice exercitarea drepturilor fundamentale și a drepturilor sociale și de muncă”, a declarat eurodeputatul Leïla Chaibi (Stânga) pentru EUobserver.

„În niciun caz nu ar trebui să reducă drepturile acordate de GDPR”, a adăugat ea.

În al doilea rând, ea contestă faptul că consimțământul lucrătorilor nu este un temei juridic valabil pentru prelucrarea datelor lor cu caracter personal în contextul locului de muncă. Acesta este un punct care, dacă ar fi inclus, ar putea duce la o mai puțină armonizare între statele membre, în timp ce directiva urmărește să obțină contrariul.

„Consimțământul nu este un temei juridic valabil pentru prelucrarea datelor lucrătorilor în contextul muncii. Instanțele din întreaga Europă au fost foarte clare în această privință”, a subliniat Confederația Europeană a Sindicatelor (CES).

Cea de-a treia abatere este posibilitatea de a folosi robo-fire.

Ponce del Castillo consideră că acest instrument ar trebui să fie interzis în directivă și că deciziile automate ale platformelor digitale ar trebui să fie considerate automate în mod implicit, cu excepția cazului în care platforma dovedește contrariul.

Astfel, „Mandatul Parlamentului European este clar și dorește să interzică robotizarea concedierii”, a declarat Chaibi.

„În ultima vreme, Consiliul a început să dea dovadă de o oarecare flexibilitate pe această temă, astfel că sper că vom reuși să găsim un acord care să protejeze lucrătorii”, a subliniat eurodeputatul de stânga.

Managementul algoritmic nu ar trebui „subestimat” de către legislatorii UE, deoarece poate aduce noi drepturi și protecții pentru lucrători și „va servi drept model pentru legislația viitoare pe această temă”, scrie cercetătorul.

Deputații europeni și capitalele naționale sunt încă departe unul de celălalt

În contextul european, președinția spaniolă a Consiliului UE își propune să ajungă la un acord în prima lectură a textului, dar există încă „un decalaj considerabil” între poziția statelor membre și cea a parlamentului, a declarat un diplomat european.

Iar, prezumția de ocupare a forței de muncă, rămâne cel mai problematic domeniu de acord, deoarece ar însemna automat reclasificarea a 5,5 milioane de falși lucrători independenți dacă se ajunge la un acord ca în textul modificat al Parlamentului – și riscă ca directiva să nu fie adoptată în acest mandat.

În opinia sa, „Așa cum este redactată în prezent, directiva se concentrează aproape exclusiv pe determinarea statutului de angajat al unui lucrător al platformei folosind o serie de criterii largi și dificil de interpretat”, a declarat un purtător de cuvânt al Uber.

Luând în considerare reclasificarea lucrătorilor, comisia a estimat că prețurile în marile orașe ar putea crește cu până la 40%.

Uber spune că numărul curierilor care folosesc aplicația Uber Eats în Spania a scăzut cu 50% după intrarea în vigoare a primei legislații de acest tip, așa-numita „Riders Law”.

Compania a avertizat deja că aceste schimbări majore de reglementare îi vor afecta modelul de afaceri și îi vor forța să își înceteze activitatea în sute de orașe.

Aşadar, „Dacă Uber sau altcineva crede că nu-și poate adapta modelul la acest lucru, atunci este problema lor”, a declarat comisarul european pentru locuri de muncă și drepturi sociale, Nicholas Schmit, într-un interviu acordat Financial Times.

Schmit a mai spus că consumatorii din UE vor trebui să plătească prețuri mai mari pentru a asigura condiții de muncă mai bune și drepturi mai bune pentru lucrătorii gigant.

„Există această idee că poți corecta prețul mic printr-un bacșiș. Acest lucru nu este normal. Dacă există un cost, acesta trebuie plătit”, a subliniat comisarul.

Sursa: euobserver.com

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră
AI platforma