Mineritul oceanic ucide viața de pe fundul mării. Un studiu arată o scădere de 37% a animalelor marine

O mașinărie de minerit a fost testată în Pacific. Rezultatul este îngrijorător. Fauna de pe fundul oceanului a scăzut dramatic în zona afectată.

Oamenii de știință de la Natural History Museum din Londra, Universitatea din Gothenburg și National Oceanography Centre au petrecut peste cinci ani cercetând impactul mineritului în adâncuri. Studiul lor este considerat cel mai amplu de până acum pe această temă.

Ce au descoperit cercetătorii în cinci ani de studiu

Echipele au colectat date de bază despre viața sălbatică din zona Clarion-Clipperton din Oceanul Pacific. Această regiune se întinde pe aproximativ șase milioane de kilometri pătrați. Este principala țintă a companiilor care vor să exploateze minerale de pe fundul mării.

Cercetătorii au urmărit apoi schimbările naturale ale ecosistemului. În final, au testat o mașină de minerit pentru noduli polimetalici și au evaluat impactul acesteia.

O scădere dramatică a vieții marine

Rezultatele sunt alarmante. Numărul animalelor nevertebrate care trăiesc în sedimentele afectate direct de urmele mașinii a scăzut cu 37%. Această cifră ia în calcul fluctuațiile naturale ale populațiilor.

Diversitatea speciilor din regiunile afectate direct a scăzut cu 32%. Animale precum viermii policheti, crustaceele, melcii și scoicile au fost cele mai lovite.

Aceste organisme, numite macrofaunale, au dimensiuni între 0,3 mm și 2 cm. Sunt vizibile cu ochiul liber și joacă un rol important în ecosistemul abisurilor.

Ce sunt nodulii polimetalici și de ce îi vor companiile

Mineritul în adâncuri implică mașinării grele care adună depozite bogate în minerale de pe fundul mării. Acestea se numesc noduli polimetalici. Se găsesc la adâncimi de peste 200 de metri.

Nodulii conțin metale valoroase precum mangan, nichel, cobalt și cupru. Sunt folosite în fabricarea bateriilor pentru vehicule electrice și alte tehnologii verzi. Cererea pentru aceste minerale crește rapid.

Industria este încă la început. Dar preocupările privind impactul ireversibil asupra habitatului marin sunt mari. Adâncurile oceanice joacă un rol important în sistemul climatic al planetei.

Un efort de cercetare fără precedent

Studiul a implicat peste 160 de zile petrecute pe mare în Pacific. Cercetătorii au folosit vehicule submarine operate de la distanță pentru a preleva probe de pe fundul mării. Au urmat trei ani de muncă analitică în laborator.

În total, echipele au colectat 4.350 de animale macrofaunale în cadrul a patru expediții. Din acestea, 788 de specii au fost identificate de mai multe instituții, inclusiv Natural History Museum.

Animalele găsite au fost în principal viermi marini. Pe locul doi s-au clasat crustaceele. Au urmat moluștele precum melcii și scoicile.

Ce spun cercetătorii despre descoperiri

Eva Stewart este autoarea principală a studiului. Este doctorand la Natural History Museum și Universitatea din Southampton. Ea subliniază importanța acestei cercetări.

„Being able to study these remote and poorly known deep-sea regions is extremely important as we consider the potential impacts of deep-sea mining”, a declarat Stewart. „Finally, we have good data on what the impacts of a modern commercial deep-sea mining machine might be. We have also discovered many new species and shown how the abyssal ecosystem changes naturally over time.”

Dr. Thomas Dahlgren de la Universitatea din Gothenburg a co-condus proiectul. El lucrează în zona Clarion-Clipperton de peste 20 de ani. „This is by far the largest study we have ever undertaken”, a spus Dahlgren.

Dahlgren a explicat provocările identificării speciilor. „At Gothenburg, we led the identification of the polychaete worms, one of the most abundant groups. As most species are undescribed, molecular (DNA) data was crucial to aid the taxonomic studies and provide the core data for the ecological study.”

Implicații pentru politicile globale

Dr. Adrian Glover conduce grupul de cercetare a adâncurilor marine de la Natural History Museum. El este autorul senior al studiului. Glover crede că datele vor influența deciziile politice.

„They will form a critical evidence base going forward and, we hope, set a new standard for environmental work in the region, regulated by the International Seabed Authority (ISA)”, a declarat Glover.

International Seabed Authority este organizația internațională care reglementează activitățile de pe fundul mării în apele internaționale. Aceasta a creat zone mari protejate în regiunea Clarion-Clipperton.

Dar Glover avertizează că există încă multe necunoscute. „Currently we have no idea, for the most part, of what lives in them and thus what the risk of biodiversity loss is in the potential mined regions.”

Efectele plumului de sedimente

Studiul a analizat și impactul indirect al mineritului. Mașinile de exploatare ridică nori de sedimente care se depun pe zone întinse.

Cercetătorii au constatat că zonele afectate de plumul de sedimente nu au arătat o scădere a numărului de animale. Totuși, au observat o creștere a dominanței anumitor specii. Acest lucru indică perturbarea ecosistemelor delicate.

Echilibrul natural al adâncurilor este fragil. Orice schimbare în compoziția speciilor poate avea efecte în lanț asupra întregului ecosistem.

Următorii pași în cercetare

Glover subliniază că trebuie să înțelegem mai bine ce trăiește în zonele protejate. „Now it is important to try to predict the potential for biodiversity loss caused by mining. This will require us to survey and undertake taxonomic works in the regions set up by the ISA as large, protected areas across the CCZ.”

Studiul aduce primele date cantitative solide despre impactul mineritului în adâncuri. Deciziile despre viitorul acestei industrii ar trebui să țină cont de ele. Fundul oceanului nu este un deșert fără viață. Este un ecosistem complex pe care abia începem să îl cunoaștem.

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră

Dolce SportCe presupune tratamentul Marijanei Kovacevic, pentru care o ședință de o oră costa 500 de euro în 2025GetPonyDrumul expres propus de la A1 la Mioveni este estimat la 2.685.620.000 de lei pentru 15,09 kmBravonetO fană BTS a renunțat la forumuri după atacuri online pentru că nu i-a plăcut o piesăLylaÎnsoțitorul ales de mamă ar putea fi primit la naștere. Proiectul a trecut de comisia de sănătateRevista IoanaRomânii au făcut 89% din călătorii în propria țară, cea mai mare pondere din Uniunea EuropeanăNews24Luca Niculescu discută luni cu trei delegații pentru formarea Cabinetului