Ministrul belgian al Apărării, Theo Francken, a descris intervenția militară a Statelor Unite și Israelului împotriva Iranului drept o „cauză dreaptă”, deși a admis că legalitatea acesteia este discutabilă. Declarația vine într-un context de tensiuni maxime, după ce un submarin american a scufundat o navă de război iraniană în Oceanul Indian.

Escaladarea conflictului, care a stârnit temeri privind extinderea sa dincolo de Orientul Mijlociu, a provocat deja un șoc pe piețele energetice europene. Potrivit Euronews, prețul gazelor a înregistrat o creștere bruscă, alimentând anxietatea guvernelor și a investitorilor de pe continent.

O cauză dreaptă, dar problematică legal

Într-un interviu, ministrul belgian al Apărării, Theo Francken, a pus sub semnul întrebării legalitatea intervenției inițiale, dar a susținut scopul acesteia. El a numit acțiunea o „cauză dreaptă pentru a încerca decapitarea regimului Ayatollahului”.

Francken a adăugat că, deși există semne de întrebare, operațiunea poate fi justificată. „Cred că acest lucru ar putea fi problematic în ceea ce privește dreptul internațional, dar cred că poate fi și apărat”, a declarat oficialul belgian.

Între timp, la Washington, Senatul american a respins un proiect de lege care ar fi limitat puterile de război ale președintelui Donald Trump. Miniștrii de externe din UE urmează să aibă o întâlnire virtuală pentru a discuta un răspuns comun, însă blocul comunitar este afectat de diviziuni interne și de o influență diplomatică limitată.

Tensiuni diplomatice și amenințări comerciale

Spania este singurul stat UE care a condamnat fără echivoc atacurile inițiale, declanșând o dispută diplomatică cu Washingtonul. Secretarul de presă al Casei Albe, Karoline Leavitt, a afirmat că Madridul a acceptat să ajute SUA, însă ministrul spaniol de externe, José Manuel Albares, a negat imediat informația. În replică la poziția critică a Madridului, președintele Trump a amenințat că va întrerupe toate schimburile comerciale cu Spania.

Comisia Europeană a reacționat prompt, vicepreședintele Stéphane Séjourné declarând că „orice amenințare la adresa unui stat membru este, prin definiție, o amenințare la adresa UE”. Comerțul este o competență exclusivă a Uniunii Europene.

Spectrul crizei energetice revine în Europa

Războiul din Iran a readus în prim-plan teama unei crize energetice în Europa. Prețurile gazelor la hub-ul de referință TTF au crescut de la 31,9 euro pe megawatt-oră (MWh) la 54,3 euro/MWh. Creșterea bruscă este alimentată de decizia Qatarului de a opri producția de gaz natural lichefiat (GNL) și de închiderea efectivă a Strâmtorii Ormuz.

Liderii europeni sunt în alertă. Noul prim-ministru al Olandei, Rob Jetten, a afirmat că guvernul său este pregătit să ia măsuri suplimentare „dacă este necesar”. „Războiul din Iran poate avea un impact mare asupra rezervelor strategice, nu doar în Europa, ci și în Asia. Așa că trebuie să ne pregătim pentru orice eventualitate în care acest război va continua pentru multe alte săptămâni și va afecta rezervele strategice din Olanda și din străinătate”, a avertizat Jetten.

UE ripostează în fața Chinei cu planul „Fabricat în Europa”

Pe fondul tensiunilor globale, Comisia Europeană a prezentat un nou plan industrial menit să protejeze economia europeană. Acesta introduce o „preferință europeană” care exclude China de la finanțarea publică europeană și înăsprește controlul asupra investițiilor viitoare ale Beijingului în UE. Mișcarea vine după ce, din 2024, au fost eliminate 200.000 de locuri de muncă în industriile europene, cu proiecții de pierderi de 600.000 de joburi doar în sectorul auto în acest deceniu.

Strategia, numită Actul de Accelerare Industrială (IAA), vizează tehnologiile curate, producătorii auto și industriile energo-intensive. „Confruntată cu o incertitudine globală fără precedent și cu o concurență neloială, industria europeană se poate baza pe prevederile acestui act pentru a stimula cererea și a garanta lanțuri de aprovizionare rezistente în sectoare strategice”, a declarat comisarul pentru industrie, Stéphane Séjourné. Planul introduce praguri de conținut local, precum 70% pentru vehiculele electrice. „Va crea locuri de muncă prin direcționarea banilor contribuabililor către producția europeană, scăzând dependențele noastre și sporind securitatea și suveranitatea noastră economică”, a adăugat Séjourné.

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră
Belgia conflict Iran criză energetică Israel SUA