Teheranul anunță un program de îmbogățire a uraniului, stârnind reacții internaționale
Marți, autoritățile iraniene au declarat că au demarat un program pentru producerea uraniului îmbogățit la 20% destinat utilizării civile în instalația de la Natanz. Această veste a generat o reacție de alarmă din partea Agenției Internaționale pentru Energia Atomică (AIEA) și a atras critici severe pe plan internațional.
Statele Unite se află în fruntea criticilor, suspectând că Iranul ar putea urmări dezvoltarea unei arme nucleare. Robert Gates, secretarul apărării american, a solicitat adoptarea rapidă a unei rezoluții ONU care să impună noi sancțiuni împotriva Teheranului. Franța și Israelul susțin aceste măsuri dure, având o poziție fermă față de acțiunile Iranului, conform publicației elvețiene Le Temps.
O surpriză notabilă provine din partea Rusiei, care tradițional este considerată aliatul lui Teheran. Moscova și-a exprimat recent îngrijorarea cu privire la deciziile Iranului, afirmând că acestea ridică semne de întrebare asupra sincerității intențiilor sale. Oficialii ruși sugerează că răbdarea lor are limite și nu exclud posibilitatea impunerii unor sancțiuni.
În acest context, „Grupul celor Șase” (cele cinci membre ale Consiliului de Securitate al ONU plus Germania) pare să ajungă aproape la un consens privind aplicarea unor măsuri economice împotriva Iranului. Totuși, China se opune acestei inițiative; Beijingul consideră că soluțiile diplomatice nu sunt epuizate și avertizează împotriva acțiunilor pripite.
China nu este singura țară care pledează pentru dialog; Turcia susține aceeași abordare diplomatică și poate influența blocajele în cadrul ONU. Astfel, Beijingul preia rolul tradițional al Rusiei ca echilibru față de puterile occidentale datorită legăturilor economice strânse cu Teheranul. Conform datelor publicate marți de Financial Times pe baza informațiilor oferite de Camera de Comerț Iran-China, China era cel mai mare partener comercial al Iranului în 2009.
Interesele economice joacă un rol important dar nu sunt singurele motive ale atitudinii Chinei față de această situație complexă. Valérie Niquet din cadrul Institutului Francez pentru Relații Internaționale (IFRI) subliniază faptul că Beijingul dorește să-și mențină influența fără a-și compromite puterea politică sau ideologică prin sprijinirea unui regim prietenos precum cel iranian.
Beijing-ul vrea să demonstreze capacitatea sa diplomatico-economic prin această implicare în chestiunea iraniană; dacă cererile sale nu sunt acceptate ar putea bloca anumite inițiative internaționale importante. De asemenea, China monitorizează atent evenimentele interne din Iran deoarece o eventuale revoluție populara ar putea inspira mișcări similare pe teritoriul chinezesc.
Astfel rămâne întrebarea: până unde este dispus Beijing-ul să meargă pentru a proteja regimul iranian fără a se izola pe scena global? Aceasta este dilema cu care se confruntăm astazi într-un context geopolitic tot mai complicat.
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
Revista IoanaCartofii dulci ies crocanți cu metoda cuptorului rece. Îi coci 20 de minute și îi rumenești încă 10
News24Nicușor Dan respinge alegerile anticipate înaintea votului de miercuri
Dolce SportRomânia începe Nations League în Suedia după șase deplasări fără victorie
GetPonyO plecare de pe loc a provocat un accident cu patru mașini în Ploiești. O femeie a fost rănită
BravonetDupă 40 de ani de carieră, Monica Anghel spune că nu aleargă numai după bani
LylaCe poți face pentru a întârzia îmbătrânirea pielii. Vara, evită soarele între orele 10 și 17
