Israel a lansat un nou val de atacuri aeriene asupra Teheranului, în timp ce mii de luptători kurzi ar fi început o invazie terestră din Irak, deschizând un nou front împotriva regimului iranian. În acest context, președintele american Donald Trump a avut o reacție tranșantă la adresa conducerii de la Teheran.
Ofensiva se intensifică, armata israeliană anunțând că a ajuns la al 11-lea val de atacuri din 28 februarie. Potrivit Antena3, Statele Unite au lovit aproape 2.000 de ținte de la începutul conflictului, iar aliații își repoziționează forțele în regiune, Franța și Regatul Unit trimițând nave de război în Mediterana.
„Am lovit regimul cu o forță foarte mare”
Armata israeliană a confirmat miercuri seara un nou val de lovituri care vizează „infrastructură militară aparținând regimului iranian”. Acestea au urmat unor atacuri anterioare care au distrus „zeci de obiective aparținând sistemului de rachete balistice al regimului”. „Am lovit regimul cu o forță foarte mare și nu avem intenția să ne oprim nici măcar pentru o clipă. Lovim cele mai importante ținte ale sale și i-am subminat stabilitatea”, a declarat purtătorul de cuvânt al IDF, Effie Defrin. În aceeași seară, președintele Donald Trump a transmis un mesaj dur: „Conducerea lor dispare rapid. Oricine pare că vrea să devină lider ajunge mort”.
În ciuda ofensivei, un alt purtător de cuvânt al armatei israeliene, locotenent-colonelul Nadav Shoshani, a afirmat că numărul rachetelor iraniene lansate spre Israel „scade în fiecare zi”. „Am neutralizat aproximativ 300 de lansatoare de rachete balistice. Credem că operaţiunile noastre împotriva acestor lansatoare de rachete şi stocuri explică în mare măsură de ce observăm în fiecare zi o scădere a numărului de rachete lansate”, a explicat oficialul.
Invazie terestră a kurzilor și dezmințirea Casei Albe
O evoluție neașteptată a conflictului vine de la granița Iran-Irak. Mii de luptători kurzi din Irak ar fi început o invazie terestră, conform unor oficiali americani și israelieni citați de Jerusalem Post. Scopul operațiunii este de a pune presiune pe forțele de securitate iraniene, obligându-le să redirecționeze resurse militare spre zonele de frontieră. O sursă kurdă de rang înalt a declarat că „există acum o oportunitate majoră”, invocând presiunea militară deja existentă asupra Iranului.
Informațiile sugerează că forțele kurde se așteaptă la sprijin american și israelian, în special în ceea ce privește schimbul de informații și asistență militară. Cu toate acestea, Casa Albă a negat vehement relatările privind un plan de înarmare a kurzilor. Purtătoarea de cuvânt Karoline Leavitt a precizat că orice afirmație în acest sens este incorectă și „nu are nicio bază factuală”, deși a confirmat că Trump a avut discuții cu lideri kurzi.
Netanyahu se teme de negocieri secrete SUA-Iran
În culisele războiului, apar și tensiuni între aliați. Potrivit unei relatări Axios, prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu a cerut clarificări Casei Albe, fiind îngrijorat că administrația Trump ar putea comunica pe ascuns cu regimul iranian pentru un armistițiu. Serviciile de informații israeliene ar fi obținut date care sugerau un astfel de contact.
Un oficial american a negat ferm aceste suspiciuni. „Casa Albă i-a spus lui Bibi că administrația Trump nu vorbește cu iranienii pe la spatele lui”, a declarat o sursă pentru Axios. Oficialii americani au confirmat că iranienii au încercat să trimită mesaje prin intermediari, dar SUA nu au răspuns. „Am tratat aceste mesaje ca fiind nimicuri”, a adăugat oficialul. Președintele Trump a exclus public orice dialog, scriind pe Truth Social: „Apărarea lor aeriană, Forțele Aeriene, Marina și conducerea au dispărut. Vor să vorbească cu noi. Eu am spus «Prea târziu!»”.
Reacții internaționale și incidente de securitate
Conflictul a generat reacții diverse pe scena internațională. După ce Donald Trump a amenințat Spania că va opri complet comerțul pentru că a interzis folosirea bazelor sale militare, ministrul de externe spaniol, José Manuel Albares, a replicat ferm. „Poziția guvernului spaniol cu privire la războiul din Orientul Mijlociu, bombardarea Iranului și utilizarea bazelor noastre nu s-a schimbat deloc”, a spus Albares, adăugând că „poziția noastră de a spune «nu războiului» rămâne clară și fără echivoc”.
În același timp, premierul canadian Mark Carney a afirmat că nu poate exclude o implicare militară a țării sale. „Nu putem exclude niciodată categoric participarea”, a spus el, completând: „Îi vom sprijini pe aliaţii noştri”. Într-un incident separat, armata americană a interceptat o rachetă iraniană ce se îndrepta spre baza Incirlik din Turcia, unde se află arme nucleare. Președintele turc Erdogan a confirmat incidentul, declarând: „În aceste vremuri dificile prin care trece regiunea noastră, nu lăsăm niciodată lucrurile la voia întâmplării”.
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
GetPonyA0 Nord ar putea primi trafic pe Lotul 3 în jurul datei de 20 octombrie. Tronsonul permite legătura cu A2
BravonetDouă arestări într-o singură seară pentru gemenele Indiggo. Victima ar fi chiar mama lor
Lyla18 exerciții pentru un trunchi mai puternic. Rutina începe cu cel puțin cinci mișcări
Revista IoanaPelicula albă de pe murături poate fi drojdie Kahm. Când o îndepărtezi și când arunci borcanul
News24Trei rachete și două drone au survolat Republica Moldova. Chișinăul l-a convocat pe Oleg Ozerov
Dolce SportEșecul României cu Polonia, 0-6, pune în discuție apărarea și alegerea portarului
