Între 2005 și 2006, Insula Réunion a raportat aproape 300.000 de cazuri de febră chikungunya, o afecțiune transmisă prin înțepătura țânțarilor din specia Aedes, ceea ce reprezintă aproximativ 38% din populația insulei.
Aproximativ 2.200 de persoane au necesitat spitalizare, iar 250 au pierdut lupta cu boala. Până în prezent, nu există un vaccin sau un tratament specific pentru această infecție. Aceasta este motivul pentru care cercetătorii de la Universitatea Paris-Sud 11, Institutul Național de Cercetare Agronomică (INRA) și Școala Națională Veterinară din Nantes-Oniris s-au dedicat studiului mecanismelor prin care virusul se instalează în organism după înțepătura țânțarului Aedes, conform publicației Le Point.
Aceste descoperiri sunt promițătoare pentru dezvoltarea unor terapii preventive și curative împotriva febrei chikungunya. Înțelegerea modului în care virusul afectează organismul uman este o provocare considerabilă pentru cercetători. Pe de o parte, obținerea probelor tisulare profunde (precum ficatul sau vezica biliară), unde virusul se multiplică, este extrem de dificilă; pe de altă parte, pacienții prezintă adesea antecedente medicale complexe și afecțiuni cronice.
Cazurile severe sunt frecvent întâlnite la persoanele vârstnice ale căror condiții generale sunt deja compromise din cauza altor probleme medicale existente.
Pentru a analiza interacțiunile dintre virus și celulele gazdă din diferitele tipuri de țesuturi, precum și pentru a identifica mecanismele naturale ale apărării imunitare activate și efectele cauzate atât direct de virus cât și indirect prin alte patologii asociate, cercetătorii au creat un model experimental utilizând macaci cynomolgus. Aceste primate au un sistem imunitar similar cu cel uman.
Studiile realizate pe aceste animale infectate cu tulpina virală izolată în timpul epidemiei din Insula Réunion au relevat caracteristici similare celor observate la oameni. O descoperire esențială constată că acest virus afectează predominant celulele implicate în primele etape ale răspunsului imun al organismului; aceste celule pot găzdui virusul timp îndelungat și se pot infiltra în diverse țesuturi precum articulațiile sau mușchii.
Simptomele caracteristice ale bolii includ dureri musculare și articulare persistente la pacienți. Acum cercetătorii dispun de instrumentele necesare pentru a testa noi opțiuni terapeutice într-un cadru controlat; acest lucru este crucial având în vedere că tratamentele disponibile actualmente sunt limitate doar la ameliorarea simptomelor.