O creştere a numărului de summituri ale UE ar putea afecta moneda euro

Liderii Uniunii Europene (UE) se întâlnesc joi, la Bruxelles, pentru ultima rundă de discuţii cu privire la modul de salvare a monedei unice din strânsoarea crizei datoriei, scrie cotidianul american The New York Times.

Cu toate acestea, dat fiind planurile de a dubla numărul de astfel de sesiuni la nivel UE în următoarele nouă luni, oficialii se întreabă în privat dacă reuniunile sunt o otravă sau un leac pentru moneda euro, cel mai important proiect al unei Europe unite, însă aflat în impas în ultimele luni.

Speculaţiile din mass-media şi de pe piaţă au devenit la fel de caracteristice summiturilor europene cum sunt coloanele oficiale care trec prin centrul Bruxellesului.
De asemenea, turbulenţele financiare conexe exercită o presiune din ce în ce mai mare pe zona euro în timp ce aceasta încearcă să realizeze o mai bună integrare economică, necesară pentru a¬şi sprijini uniunea sa monetară.

Cu o zi înainte de summitul de joi, Comisia Europeană (CE) a negat zvonurile potrivit cărora liderii UE vor discuta la reuniune despre acordarea unei linii de credit de 250 de miliarde de euro Spaniei, a cărei economie se scufundă sub un maldăr de datorii.
Relatarea, care a pornit din Germania şi a ajuns apoi pe prima pagină a ziarelor în Spania, a fost calificată drept ‘gunoi’ de către purtătorul de cuvânt al CE pe probleme economice şi monetare, Amadeu Altafaj.

Nu ar fi însă pentru prima dată când eforturile concentrate pe supravieţuirea pe termen lung a monedei euro cad victimă „nivelurilor de testosteron” ale pieţelor, comentează New York Times. Criza datoriei a evidenţiat o lipsă cronică de convergenţă economică şi totodată necesitatea unor structuri mai bune de luare a deciziilor la nivel de UE. Cu toate acestea, Franţa şi Germania, cele două puteri ale economiei şi politicii continentului, nu sunt de acord asupra a ceea ce este de ăcut în viitor.

Berlinul presează în direcţia unei modificări a tratatului care guvernează UE, în vederea conferirii de atribuţii mai mari pentru tratarea unei insolvenţe în zona euro şi pentru a-i sancţiona pe cei care încalcă regulile – o acţiune pe care Franţa o consideră inutilă.
Printre propunerile concrete în curs de dezbatere se numără o monitorizare mai puternică şi preventivă a bugetelor naţionale, precum şi impunerea de sancţiuni ţărilor care încalcă reguli cum ar fi cea privind plafonul de 3% din PIB al deficitului bugetar.

În ceea ce priveşte structurile de luare a deciziilor, Franţa favorizează stabilirea unor întâlniri regulate ale liderilor celor 16 naţiuni din zona euro, care ar reduce rolul celor nouă state membre UE care nu folosesc moneda euro.
Pe de altă parte, Germania preferă ca toţi cei 27 şefi de guvern să participe la luarea deciziilor economice importante, mai ales în condiţile în care, în chestiuni legate de rigoarea bugetară, cancelarul Angela Merkel simte ca are mai mulţi aliaţi în rândul celor 27 de state membre euro decât al celor 16 membri ai eurozonei.

Luni, la Berlin, preşedintele francez Nicolas Sarkozy şi cancelarul german Angela Merkel au ajuns la un compromis fragil, punându-se de acord că guvernarea economică ar trebui să aparţină celor 27 de state, dar că ar trebui încă organizate summituri ale eurozonei. Deşi un atare acord pare să fie o victorie pentru Berlin, unii diplomaţi cred că Parisul s-a retras tactic, mai degrabă decât că a capitulat în privinţa acestui subiect.

În mod tradiţional, CE a fost vehiculul pentru coordonarea politicilor economice ale UE, însă odată cu numirea lui Herman Van Rompuy ca preşedinte cu normă întreagă al Consiliului European – organismul unde se întâlnesc guvernele din cadrul UE – toate aceste lucruri s-au schimbat în ultimele 6 luni. Van Rompuy vrea ca liderii statelor membre în UE să îşi asume responsabilitatea pentru politica economică şi să organizeze summituri lunare în vederea acestui lucru.

Când ideea sa s-a confruntat cu un răspuns rece, Van Rompuy a renunţat la cererea sa privind crearea unui nou sistem, însă a adăugat summituri suplimentare în septembrie (pe afaceri externe) şi februarie 2011 (pe energie) la întâlnirile deja programate pentru lunile octombrie şi decembrie.