O lume fără ţânţari: mai multe beneficii decât prejudicii ecologice

Revista britanică Nature a solicitat opinia unor oameni de ştiinţă şi entomologi precum şi a celor care se ocupă de echilibrul dintre animale şi plante pe tema cum ar arăta Terra dacă ar dispărea ţânţarii.

Mulţi experţi sunt pro-dispariţie, alţii împotrivă. Dezbaterea este încă deschisă, relevă ziarul italian Corriere della Sera în ediţia de marţi. Să ne imaginăm o clasificare a elementelor care afectează în cea mai mare măsură animalele şi omul pe Pământ, oare cine s-ar afla pe primul loc?
Cu siguranţă ţânţarii, care transmit în fiecare an malaria unui număr de 247 de milioane de persoane şi ucid cel puţin un milion. Ce s-ar întâmpla dacă într-o zi ţânţarii vor dispărea de pe faţa pământului? Cu siguranţă ar exista mai multe beneficii decât daune ecologice.

Există 3.500 de specii de ţânţari iar cele care înţeapă omul sunt cel puţin 200. Se află peste tot pe planetă, mai numeroase fiind în tundra arctică din Canada până în Rusia. Ouăle lor eclozează când se topeşte zăpada, insectele devin adulte în trei săptămâni şi sunt atât de numeroase încât formează adevăraţi nori.
Dispariţia lor bruscă ar putea reduce numărul păsărilor migratoare care îşi fac cuib în tundră – s-a crezut întotdeauna că se hrănesc cu ţânţari – dar biologul Cathy Curby a constatat că există mai ales musculiţe în stomacul loc iar ţânţari puţini.

O altă consecinţă ar putea fi schimbarea rutelor renilor din Canada /karibu/ care astăzi se deplasează împotriva vântului pentru a evita roiurile de ţânţari. Miile de karibu care sapă terenul şi mănâncă licheni ar putea altera echilibrul ecologic. Posibil, cel puţin în Antarctida.
Unii peşti care se hrănesc cu larvele lor ar trebui să-şi schimbe hrana şi posibil chiar salamandre, şopârle şi broaşte. Există un peşte, Gambusia affinis, atât de lacom de ţânţari încât este crescut în orezării, pentru a-i stârpi. Păsări precum rândunelele, dacă nu ar avea ţânţari ar mânca alte insecte.

Este posibil să aibă de suferit şi liliecii, chiar dacă un studiu recent a demonstrat că numai 2% din conţinutul alimentar al stomacului liliecilor a relevat prezenţa ţânţarilor. Există iazuri în care concentraţia de larve de ţânţari este atât de mare încât mişcările lor provoacă valuri.
Se hrănesc cu frunze putrezite, resturi si microorganisme. Potrivit experţilor, dacă ar dispărea ”nu se va întâmpla numic deoarece există alte microorganisme care procesează resturile organice”.

În urma eliminării ţânţarilor ecosistemul nu va suferi mari prejudicii, dar omul ar avea de câştigat mult: vieţi salvate, mai puţine maladii invalidante, milioane de copii în plus care vor putea frecventa şcoala, mai puţine cheltuieli pentru sănătate şi spitale. Totodată, PIB-ul Africii subsahariene va creşte cu 1,3%.
Rareori însă un articol publicat de Nature a suscitat atât de multe critici. ”Înainte de a dori stârpirea a 3.500 de specii de ţânţari pentru ca omul să fie avantajat ar trebui să avem mai multe date despre faptul că acest lucru nu modifică echilibre încă necunoscute. Mai bine să nu se facă acest lucru, să fim prudenţi”, spun criticii.

Dar cum să se stârpească ţânţarii? ”Dacă ar trebui să folosim insecte pe scară largă, să asanăm mlaştinile sau să folosim specii de animale modificate genetic, prejudiciile aduse mediului ar putea depăşi avantajele”, mai avertizează criticii.
Jeremy Francis îi critică însă pe critici. ”Dacă ar trebui să aleg între un milion de copii care mor anual din cauza ţânţarilor şi 500 de specii de broaşte sau lilieci nu aş avea îndoieli, cu condiţia să nu se facă rău omului”.

Comentariul final îi revine lui Joe Conlon, un entomolog din Florida: ”Dacă am reuşi să stârpim ţânţarii mîine ecosistemul ‘ar sughiţa’ iar apoi viaţa ar merge mai departe”. Programarea extincţiei ţânţarilor, aşa cum a propus revista Nature, rămâne un exerciţiu teoretic.
Totuşi, Malayezia va încerca – pentru a stopa răspândirea febrei tropicale dengue care, potrivit OMS afectează 50 de milioane de persoane pe an şi care a provocat moartea a circa 100 de persoane în 2010 – introducerea în două state ale federaţiei a unui ţânţar modificat genetic.

Se vor elibera între 2.000-3.000 de masculi de ţânţari din specia Aedes Aegypti asupra cărora s-a intervenit genetic astfel încât după împerechere generaţia următoare va muri rapid – femelele fiind cele care transmit dengue.
Îngrijorarea ecologiştilor nu este legată numai de posibilitatea ca ţânţarii omg să eşueze în stoparea răspândirii maladiei ci şi de faptul că ”odată eliberaţi în mediu ei nu mai pot fi controlaţi, putând provoca mai multe probleme decât rezolva’.

Citește și
1 Comentariu
  1. Mircea spune

    Daca ar fi sa votez, categoric asi fi pentru stirpirea lor. Daca ma intrebati cum va spun sincer ca nu stiu, dar nu cred ca asta ar fi o problema de nerezolvat azi daca s-ar dori cu adevarat.

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata