O substanță chimică din plastic, legată de aproape 2 milioane de nașteri premature

O substanță chimică prezentă în nenumărate produse de uz casnic a contribuit la aproape 2 milioane de nașteri premature la nivel mondial, conform unui nou studiu. Cercetarea, condusă de experți de la NYU Langone Health, estimează că toxina a fost legată și de aproximativ 74.000 de decese infantile doar în anul 2018.

Ce este DEHP și unde se găsește?

Substanța se numește di-2-etilhexilftalat (DEHP). Particulele sale microscopice pătrund în organism prin alimente, aer și praf, fiind prezentă în cosmetice, detergenți, spray-uri anti-insecte și multe alte produse de uz casnic. E drept că legăturile sale cu diverse afecțiuni precum cancerul, bolile de inimă sau infertilitatea nu sunt o noutate absolută.

Numai că, până acum, rolul expunerii la factorii de mediu în nașterile premature a fost mult mai greu de măsurat.

Mecanismul din spatele nașterilor premature

V-ați întrebat vreodată cum poate o substanță dintr-un detergent să provoace așa ceva? Oamenii de știință cred că ftalații precum DEHP pot crește riscul de naștere prematură prin perturbarea hormonilor care reglează sarcina. Acest lucru poate declanșa inflamație și stres la nivelul placentei sau poate afecta funcționarea acesteia, ducând la un travaliu prematur. Deși mecanismele exacte sunt încă în studiu, substanțele chimice sunt recunoscute pe scară largă ca perturbatori endocrini, capabili să interfereze cu dezvoltarea fătului.

Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, un copil născut înainte de 37 de săptămâni de sarcină are un risc mai mare de a se confrunta cu dificultăți de învățare și dezvoltare pe tot parcursul vieții.

Nașterile premature sunt, de altfel, principala cauză a mortalității infantile.

O problemă globală, dar cu impact inegal

Iar cifrele din studiu arată o imagine de ansamblu îngrijorătoare. Dacă cercetările anterioare au legat expunerea la ftalați de nașterile premature la nivel regional, această analiză este prima care estimează povara globală, combinând datele de expunere și rezultatele medicale din peste 200 de țări. În 2018, DEHP ar fi contribuit la aproximativ 1,97 milioane de nașteri premature.

Impactul chimicalului este însă departe de a fi distribuit uniform. Studiul arată că Orientul Mijlociu și Asia de Sud suportă mai mult de jumătate din povara globală legată de expunerea la DEHP, unde industrializarea rapidă și utilizarea tot mai mare a plasticului duc la niveluri de expunere mai ridicate. În Africa, modelul este și mai dur: deși se înregistrează mai puține cazuri, nou-născuții au o probabilitate mai mare de a muri, ceea ce reflectă lacunele în accesul la îngrijiri medicale. Cercetătorii spun că acest lucru creează un dublu dezavantaj, unde riscurile de mediu mai mari se ciocnesc cu sisteme de sănătate mai slabe, amplificând bilanțul în regiuni deja vulnerabile.

Jocul periculos al înlocuirii substanțelor

Dincolo de riscurile medicale, studiul ridică semne de întrebare cu privire la modul în care sunt reglementate substanțele chimice. Ftalații sunt adesea abordați individual, însă analiza sugerează că substanțele de înlocuire pot prezenta riscuri similare, creând un ciclu de substituție, nu de soluționare.

„Jucăm un joc periculos de-a «Whac-A-Mole» (un joc arcade în care lovești cârtițe care apar aleatoriu) cu substanțe chimice periculoase”, a declarat Leonardo Trasande, autorul principal al studiului și profesor de pediatrie la NYU Grossman School of Medicine.

Cercetătorii au descoperit că DiNP, un înlocuitor comun pentru DEHP, poate prezenta riscuri similare, ridicând îngrijorări cu privire la înlocuirea unei substanțe chimice dăunătoare cu alta. „Aceste constatări subliniază nevoia urgentă de o supraveghere mai strictă, la nivel de clasă, a aditivilor din plastic pentru a evita repetarea acelorași greșeli”, a adăugat Dr. Trasande.

Trebuie spus că autorii studiului avertizează că rezultatele nu stabilesc o relație directă de tip cauză-efect. Ele se bazează pe o modelare care combină datele de expunere existente cu riscurile de sănătate cunoscute, ceea ce înseamnă că impactul real ar putea fi mai mic sau mai mare.

Dar, chiar și așa, rezultatele indică o povară substanțială la nivel global, care necesită investigații suplimentare. Trasande și colegii săi solicită o reglementare mai largă, bazată pe clase de substanțe, a aditivilor din plastic, argumentând că este nevoie și de o monitorizare îmbunătățită și de un management mai bun al deșeurilor pentru a reduce expunerea.

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră

BravonetPărinții Irinei Rimes se mută la București. Artista locuiește deja lângă fratele ei, VitaliLylaMai mulți pași sunt asociați cu o stare mintală mai bună la adolescenți, dar nu sunt tratamentRevista IoanaBuretele Magic Eraser poate mătui inoxul, ecranele și blaturile din piatrăNews24Susținătorii lui Călin Georgescu au primit 50 de amenzi, de 51.800 de lei, la protestele din BucureștiDolce SportMax Verstappen obține primul pole din 2026 pentru cursa Bahrainului, mutată în MalaysiaGetPonyMașinile Non-Euro ar avea acces restricționat în centrul Bucureștiului din 1 noiembrie 2027