În plus, estimările ONU arată că numărul dezastrelor este de aşteptat să crească la 560 pe an – sau 1,5 pe zi – până în 2030 (comparativ cu 400 în 2015), punând în pericol milioane de vieţi.

Un semnal de alarmă în acest sens a venit din partea unui oficial ONU, care susține că lumea trebuie să se concentreze pe prevenirea dezastrului.

Ce mai poate fi făcut acum

În momentul de faţă, „Lumea trebuie să facă mai multe pentru a integra riscul de dezastru în modul nostru de a trăi, de a construi şi de a investi”, a declarat secretarul general adjunct al ONU, Amina Mohammed, în prezentarea raportului.

în acest sens, acesta a făcut și un apel la comunitatea internaţională să decupleze umanitatea de la această “spirală de autodistrugere”, adăugând că “trebuie să transformăm complacerea noastră colectivă în acţiune. Împreună putem încetini ritmul dezastrelor ce pot fi prevenite”.

În același raport, ONU arată că lumea are o percepţie greşită cu privire la riscurile asociate dezastrelor naturale şi o atribuie unei “subestimări” a riscurilor şi sentimentelor de “optimism” şi “de invincibilitate”.

Previziunile sunt și mai sumbre. Raportul mai arată că amploarea şi intensitatea dezastrelor sunt în creştere, iar acest lucru a făcut ca numărul persoanelor care şi-au pierdut viaţa sau au fost afectate de dezastre în ultimii cinci ani fiind mai mare decât în cei cinci ani precedenţi.

În același timp, Organizația mai precizează și faptul că dezastrele au un impact disproporţionat asupra ţărilor în curs de dezvoltare, care pierd, în medie, 1% din PIB pe an din cauza catastrofelor, faţă de 0,1 până la 0,3% în ţările dezvoltate. Cel mai mare cost este suportat de regiunea Asia-Pacific.

În viziunea sa, „Dezastrele pot fi evitate, însă doar dacă ţările investesc timpul şi resursele necesare pentru înţelegerea şi reducerea riscurilor”, a declarat Mami Mizutori, reprezentantă specială a secretarului general pentru reducerea riscurilor de dezastre.

Totodată, ea a mai adăugat că în momentul în care riscurile sunt ignorate, practic întreg globul își finanțează autodistrugerea.

„Ignorând în mod deliberat riscurile şi neintegrându-le în procesul decizional, lumea îşi finanţează propria distrugere”, a adăugat Mizutori.