Explozia preţurilor la energie, declanşată de războiul dintre SUA şi Israel împotriva Iranului, pune guvernele europene într-o situație extrem de dificilă. Presiunea pentru a ajuta gospodăriile şi firmele este uriaşă, numai că problemele financiare din multe economii limitează drastic opțiunile. Un sprijin masiv, ca cel de după invazia Ucrainei din 2022, când subvenţiile s-au ridicat la sute de miliarde de euro, pare acum un scenariu puțin probabil.
Primele măsuri, dar cu frâna de mână trasă
Unele țări au acționat deja. Franţa, Grecia şi Polonia au plafonat preţul combustibililor şi au introdus restricţii asupra marjelor de profit, măsuri care, la prima vedere, au un cost redus pentru bugetul public. Germania, în schimb, doreşte să reglementeze preţurile direct la pompă. Dar este posibil să fie nevoie de mai mult. „Dacă livrările de gaze din Qatar vor fi întrerupte timp de mai multe săptămâni şi preţurile la gaze vor creşte, este probabil să vedem guverne care vor interveni şi vor reintroduce unele subvenţii”, a declarat Frank Gill, analist la S&P Global Ratings.
Deocamdată, guvernele sunt precaute. Marea Britanie a anunțat că este prea devreme pentru a îngheţa acciza la combustibil, în timp ce guvernul francez a respins ferm apelurile opoziţiei de a reduce taxa pe valoarea adăugată (TVA) la benzină. Doar Italia are în vedere utilizarea veniturilor suplimentare din TVA pentru a finanţa o reducere a accizelor.
Datorii, deficite și dobânzi mai mari
V-ați întrebat de ce nu se aruncă guvernele cu bani ca în 2022? Răspunsul stă în cifre. Iar diferenţa faţă de acum patru ani este că pandemia de COVID-19 şi criza energetică anterioară au lăsat deficite bugetare în economiile europene cu aproape trei puncte procentuale mai mari decât în 2019, a precizat același Frank Gill. Pe lângă asta, creşterea economică este mai slabă, iar costurile cu dobânzile sunt mult mai mari, în timp ce guvernele europene deja majorează cheltuielile pentru apărare.
Barilul la 120 de dolari, dar contextul s-a schimbat
Cotaţia barilului de petrol a ajuns la 120 de dolari săptămâna aceasta, apropiindu-se de vârful din 2022. E drept că situaţia energetică a Europei nu este chiar aceeași ca atunci. Preţurile gazelor au crescut cu peste 50% de la începutul războiului, dar chiar şi aşa sunt departe de nivelurile record de peste 300 de euro pe megawatt-oră atinse în 2022. Și, poate cel mai important, Europa nu se grăbeşte acum să înlocuiască un furnizor major, aşa cum a făcut cu Rusia.
Numai că persistența prețurilor ridicate ar putea amplifica presiunile fiscale, în special în Franţa şi Marea Britanie, având în vedere deficitele lor bugetare mari, a avertizat Federico Barriga-Salazar de la Fitch. În Europa Centrală, S&P a transmis că ratingul Ungariei se confruntă cu riscuri, pe fondul măsurilor de sprijin deja generoase. Până la urmă, chiar și țările cu finanțe mai solide precum Spania, Portugalia şi Grecia și-ar putea compromite redresarea dacă majorează cheltuielile.
Sprijin de 10 ori mai mic decât în 2022
Analiștii de la Morgan Stanley au calculat că măsurile de sprijin energetic ale guvernelor din zona euro au reprezentat 3,6% din PIB în perioada 2022-2023. Acum, însă, estimarea este sumbră.
Statele ar putea oferi doar un sprijin de aproximativ 0,3% din PIB pe an pentru a respecta regulile UE.
O mică portiță există. Dacă Strâmtoarea Ormuz rămâne închisă mai mult de o lună, UE ar putea permite unor ţări să se abată temporar de la reguli, ceea ce ar urca sprijinul la maximum 0,6% din PIB. totusi, ar fi nevoie de o recesiune severă pentru ca UE să îşi suspende din nou regulile bugetare. Costurile mai mari cu serviciul datoriei reprezintă o constrângere uriașă în sine. „Nu văd nicio ţară care să fie foarte axată pe politici fiscale în acest moment, deoarece se tem că vor fi pedepsite”, a concluzionat Gregoire Pesques, director de investiţii la Amundi.
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
BravonetFiona, fiica actorului Chad Lowe, a murit la 13 ani. Familia cere intimitate
LylaPărul poate deveni gras la o zi după spălare. Patru obiceiuri care încarcă rădăcinile
Revista IoanaPloșnițele pot intra prin deschideri de câțiva milimetri. Cum le scoți fără să le strivești
News24Încălzirea cu centrale s-ar putea scumpi cu peste 10%. Plafonarea gazelor expiră la 31 martie 2027
Dolce SportRaphinha a ieșit la pauză cu probleme musculare, înainte de El Clásico din 25 octombrie
GetPonyBenzina ajunge la 10,01 lei, iar motorina la 11,11 lei în România. Cum stăm față de media UE
