Petrolul la 120 de dolari pune Europa sub presiune dar guvernele nu mai au bani de subvenții

Explozia preţurilor la energie, declanşată de războiul dintre SUA şi Israel împotriva Iranului, pune guvernele europene sub o presiune imensă pentru a ajuta gospodăriile și firmele. Numai că, spre deosebire de criza din 2022, problemele financiare din multe economii limitează drastic opțiunile, iar un sprijin masiv, de sute de miliarde de euro, pare acum de domeniul fantasticului.

Răspunsuri limitate și precauție fiscală

La prima vedere, unele state par să acționeze. Franţa, Grecia şi Polonia au plafonat deja preţul combustibililor şi au introdus restricţii asupra marjelor de profit, măsuri care, e drept, au un cost redus pentru bugetul public. În același timp, Germania doreşte să reglementeze preţurile la pompă. Dar s-ar putea ca aceste măsuri să nu fie suficiente dacă situația se agravează.

„Dacă livrările de gaze din Qatar vor fi întrerupte timp de mai multe săptămâni şi preţurile la gaze vor creşte, este probabil să vedem guverne care vor interveni şi vor reintroduce unele subvenţii”, a declarat Frank Gill, analist la S&P Global Ratings.

Și totuși, precauția domină pe continent. Marea Britanie a anunțat că este prea devreme pentru a îngheţa acciza la combustibil. Guvernul francez a respins ferm apelurile opoziţiei de a reduce TVA-ul la benzină. În schimb, Italia are în vedere o soluție mai creativă: utilizarea veniturilor suplimentare din TVA, generate de preţurile mai mari, pentru a finanţa o reducere a accizelor la combustibil.

Diferența față de criza din 2022

Până la urmă, de ce nu se repetă scenariul din 2022, când ajutoarele curgeau? Diferenţa majoră este că pandemia de COVID-19 şi criza energetică care a urmat au lăsat deficite bugetare în economiile europene cu aproape trei puncte procentuale mai mari decât în 2019. Pe lângă asta, creşterea economică este mai slabă decât acum patru ani, costurile cu dobânzile sunt mult mai mari, iar guvernele europene deja majorează cheltuielile pentru apărare.

Cifrele sunt clare.

Deși cotaţia barilului de petrol a ajuns la 120 de dolari săptămâna aceasta, apropiindu-se de vârful din 2022, situaţia energetică a Europei nu este chiar aceeași. Preţurile gazelor au crescut cu peste 50% de la începutul războiului, dar chiar şi aşa sunt departe de nivelurile record de peste 300 de euro pe megawatt-oră atinse în 2022.

Cât mai pot cheltui statele europene?

V-ați întrebat cât spațiu de manevră mai au, pe bune, guvernele? Analiștii de la Morgan Stanley au făcut calculul. Măsurile de sprijin energetic ale guvernelor din zona euro au reprezentat 3,6% din PIB în perioada 2022-2023, când regulile UE de limitare a deficitelor au fost suspendate. Acum, estimează analiștii, aceste state ar putea oferi un sprijin de doar 0,3% din PIB pe an (respectând în același timp regulile UE).

Dacă Strâmtoarea Ormuz rămâne închisă mai mult de o lună şi apar semne că economia slăbeşte, UE ar putea permite unor ţări să se abată temporar de la reguli, permițând cheltuieli de până la 0,6% din PIB. Însă ar fi nevoie de o recesiune severă pentru ca UE să îşi suspende din nou regulile, subliniază aceiași analiști.

Riscuri specifice pentru fiecare țară

Iar presiunile fiscale nu sunt distribuite uniform pe continent. Persistența prețurilor ridicate ar putea amplifica problemele în Franţa şi Marea Britanie, având în vedere deficitele lor bugetare mari, a avertizat Federico Barriga-Salazar, şeful departamentului de ratinguri de la Fitch. În Europa Centrală, S&P a transmis că ratingul de tip „investment-grade” al Ungariei se confruntă cu riscuri, pe fondul măsurilor de sprijin deja generoase.

Spania, Portugalia şi Grecia au finanţe mai solide, dar cheltuielile mai mari ar putea compromite redresarea lor, a adăugat Barriga-Salazar. În ceea ce priveşte Italia, care a muncit mult pentru a-şi reface reputaţia fiscală, Scope Ratings a avertizat că încetinirea creşterii economice ar putea complica ieşirea sa din procedurile de disciplină bugetară ale Uniunii Europene.

Având în vedere spaţiul limitat de acţiune, măsurile de sprijin vor trebui să fie mult mai ţintite de data aceasta. Costurile mai mari cu serviciul datoriei reprezintă o constrângere în sine. „Nu văd nicio ţară care să fie foarte axată pe politici fiscale în acest moment, deoarece se tem că vor fi pedepsite”, a concluzionat Gregoire Pesques, director de investiţii la administratorul de active Amundi.

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră

News24Adrian Mutu critică România după 6-0 cu Polonia și contestă penalty-ul acordat gazdelorDolce SportPolonia a învins România cu 6-0, iar Mutu acuză lipsa de atitudineGetPonyAnvelopele de iarnă devin obligatorii în funcție de drum. Amenda ajunge la 4.325 de leiBravonetSora lui Ken Urker o acuză pe Gypsy Rose Blanchard că minte. Autumn spune că nu mai erau împreunăLyla18 exerciții pentru un trunchi mai puternic. Rutina începe cu cel puțin cinci mișcăriRevista IoanaUn studiu asociază medicamentele GLP-1 cu desprinderea unghiei la 39% dintre utilizatori