Prețul petrolului a explodat, depășind pragul de 100 de dolari pe baril, după ce negocierile de pace dintre SUA și Iran au eșuat. Piețele bursiere au reacționat imediat negativ la vestea că armata americană se pregătește să blocheze Strâmtoarea Ormuz, un punct important pentru transportul global de țiței. Luni dimineață, optimismul investitorilor de la finalul săptămânii trecute s-a evaporat complet.

Petrolul, din nou peste 100 de dolari

Prețurile țițeiului și-au reluat ascensiunea. Luni dimineață, în Europa, contractele futures pentru țițeiul Brent au crescut cu 7%, tranzacționându-se la aproape 102 dolari pe baril. În același timp, petrolul de referință american WTI a câștigat aproape 8%, ajungând la 104 dolari.

Creșterea vine în contextul în care armata americană se pregătește să blocheze navele care intră sau ies din Strâmtoarea Ormuz, unde o mare parte din transport maritim a fost perturbat de Iran de la începutul războiului. Președintele american Donald Trump a anunțat blocada planificată după ce discuțiile de încetare a focului dintre SUA și Iran, desfășurate în Pakistan, s-au încheiat fără un acord. Potrivit armatei, blocada care acoperă toate porturile iraniene urma să înceapă luni la ora 10:00 CET (17:30 ora locală în Iran).

Prețurile petrolului au tot urcat de la sfârșitul lunii februarie, e drept că au fost și perioade de acalmie. Brent-ul a crescut de la aproximativ 70 de dolari pe baril înainte de război la peste 119 dolari în anumite momente. „Piețele au înregistrat o mișcare clară de aversiune la risc în această dimineață”, au precizat analiștii de la Deutsche Bank Research într-o notă, adăugând că „starea de spirit a devenit din nou negativă.”

„Rezultatul discuțiilor nu a fost chiar ceea ce sperau oamenii, asta e sigur”, a declarat Neil Newman, Director General și Șef de Strategie la Astris Advisory Japan. „În momentul de față, situația nu arată deloc bine. Cu siguranță, prețurile petrolului reprezintă o mare îngrijorare.”

Forintul maghiar explodează după alegeri

Pe piața valutară, forintul maghiar a intrat în centrul atenției. Asta după ce Péter Magyar și partidul său, Tisza, au câștigat alegerile cu o victorie zdrobitoare, punând capăt celor 16 ani de guvernare a partidului Fidesz, condus de Viktor Orbán.

Cum vine asta în cifre? Moneda euro se tranzacționa la 366,18 forinți înainte de deschiderea piețelor europene, o scădere bruscă de la 377,56 forinți duminică seara. Și indicele bursier maghiar a crescut cu 2,85% luni dimineață, sfidând sentimentul negativ care apasă pe piețele din întregul bloc comunitar. Investitorii pariază că Partidul Tisza al lui Magyar va împinge Ungaria într-o direcție mai pro-europeană, cu o probabilitate mai mare de restabilire a alinierii la statul de drept și o cooperare mai strânsă cu Bruxelles-ul.

În restul piețelor valutare, euro s-a depreciat față de dolar la 1,1692 dolari. Lira sterlină a scăzut și ea față de dolar, cu 0,3%, la 1,3416 dolari.

Val roșu pe bursele globale

Piețele bursiere din Europa au deschis în teritoriu negativ. Indicele FTSE 100 de la Londra a scăzut cu 0,4%, DAX-ul din Frankfurt a pierdut 1%, iar CAC 40 din Paris a coborât cu aproape 0,9%.

Optimismul de weekend s-a spulberat.

Iar scăderile au fost vizibile și în Asia. Indicele de referință al Japoniei, Nikkei 225, a pierdut 1,0%, S&P/ASX 200 din Australia a scăzut cu 0,5%, iar Kospi din Coreea de Sud a coborât cu 1,1%. Indicele Hang Seng din Hong Kong a alunecat cu aproape 1,5%, în timp ce Shanghai Composite a scăzut cu 0,2%.

Dar Wall Street încheiase săptămâna trecută cu al doilea câștig săptămânal consecutiv, pe fondul speranțelor legate de negocierile de pace. Vineri, S&P 500 a scăzut marginal cu 0,1%, Dow Jones a pierdut 0,6%, iar Nasdaq Composite a urcat cu 0,4%. Acum, însă, lucrurile stau complet diferit.

O săptămână de foc pentru investitori

Piețele intră într-o săptămână aglomerată, cu toți ochii ațintiți asupra evoluțiilor din Strâmtoarea Ormuz și a implicațiilor conflictului din Iran. În SUA, investitorii așteaptă primul val major de raportări de câștiguri corporative, inclusiv cele ale marilor bănci și companii tehnologice precum JPMorgan, Goldman Sachs, Bank of America, ASML și TSMC.

Acestora li se adaugă datele cheie privind inflația și prețurile de producție din SUA (plus cererile de șomaj), esențiale pentru a evalua dacă Rezerva Federală se apropie de reducerile de dobândă. Întrebarea de pe buzele tuturor este simplă: se apropie Fed de mult-așteptatele tăieri? Tot în această săptămână încep și reuniunile de primăvară ale FMI și Băncii Mondiale la Washington, iar raportul World Economic Outlook al FMI, publicat marți, ar putea oferi noi perspective. În Europa, investitorii se concentrează pe datele PMI și pe cele privind activitatea industrială, pentru a vedea dacă economia zonei euro se stabilizează sau încă se luptă cu o cerere slabă.

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră
alegeri Ungaria bursa forint pret petrol Strâmtoarea Ormuz