Prim-ministrul Belgiei, Bart De Wever, a stârnit un val de critici după ce a solicitat normalizarea relațiilor cu Rusia. Scopul? Restabilirea aprovizionării cu energie ieftină. Declarațiile liderului naționalist flamand au fost rapid taxate atât pe plan intern, cât și la nivel european.
„Nimeni nu îndrăznește să o spună”
Într-un interviu acordat ziarului belgian L’Echo, De Wever a fost tranșant. „Pierdem pe toate fronturile, trebuie să punem capăt conflictului în interesul Europei”, a declarat el. Iar argumentul său principal este, la prima vedere, unul pragmatic. El consideră că Europa trebuie să se reînarmeze, dar „în același timp, trebuie să normalizăm relațiile cu Rusia și să recâștigăm accesul la energie ieftină. Este vorba de bun simț.”
Mai mult, premierul belgian a lansat o acuzație directă la adresa celorlalți lideri de pe continent. „În privat, liderii europeni îmi spun că am dreptate, dar nimeni nu îndrăznește să o spună cu voce tare”. Pe bune? Chiar așa să stea lucrurile în cancelariile europene? De Wever a adăugat și o perspectivă asupra rolului Americii, afirmând că „aducerea Rusiei în genunchi ar fi posibilă doar cu sprijin 100% din partea Statelor Unite”, menționând că Washingtonul este uneori mai aproape de Vladimir Putin decât de Volodimir Zelenski.
Reacție dură din propriul guvern
Reacțiile nu au întârziat să apară. Chiar vicepremierul și ministrul belgian de Externe, Maxime Prévot, s-a distanțat rapid de poziția șefului guvernului. El a subliniat un aspect esențial. „Rusia refuză să permită participarea europeană la masa negocierilor. Se ține de cerințele maximaliste”, a spus Prévot.
Dar asta nu e tot. Oficialul belgian, care provine dintr-un partid de centru ce face parte din coaliția lui De Wever (un detaliu deloc de neglijat), crede că orice discuție despre normalizare este un semnal greșit transmis Moscovei. „Atât timp cât durează asta, discuțiile despre normalizare vor fi percepute ca un semn de slăbiciune care va submina unitatea europeană, de care avem nevoie mai mult ca niciodată”, a completat acesta. o astfel de abordare i-ar „da lui Putin exact ceea ce își dorește”.
Avertisment de la Vilnius
Dincolo de granițele Belgiei, tonul a fost la fel de ferm. Întrebat despre comentariile lui De Wever, ministrul lituanian de Externe, Kęstutis Budrys, a adus aminte de cerințele formulate de Rusia chiar înainte de invazia la scară largă a Ucrainei, în 2021.
Cerințe deloc modeste.
Acestea includeau retragerea de către NATO a oricăror trupe sau arme desfășurate în țările care au intrat în alianță după 1997, vizând practic o mare parte din Europa de Est, inclusiv Polonia, statele baltice și țările balcanice. Budrys a fost clar: „Le știm cerințele din 2021. Și acestea nu vor fi legate doar de Ucraina, ci vor fi legate și de noi, de desfășurarea forțelor și de multe alte lucruri. Așa că trebuie să ne adunăm puterile.” El a adăugat că se așteaptă la un rezultat pozitiv din discuțiile cu Rusia doar atunci când Europa va avea „bețele în mâini”, invocând utilizarea activelor rusești înghețate, care sunt deținute în mare parte chiar în Belgia.
În contradicție cu strategia UE
Numai că ieșirea lui De Wever nu este un incident izolat. El a jucat un rol esențial în blocarea utilizării de către UE a activelor înghețate ale Rusiei pentru a ajuta Ucraina, argumentând că Belgia ar putea fi obligată să ramburseze banii în cazul oricărei acțiuni în justiție. În schimb, liderii UE au convenit să ia un împrumut de 90 de miliarde de euro pentru a finanța efortul de război al Ucrainei, un plan amânat momentan de Ungaria.
Poziția sa contrazice direct și politica energetică a blocului comunitar, un lucru subliniat de comisarul UE pentru Energie, Dan Jørgensen. „Am fost prea mult timp dependenți de energia din Rusia, ceea ce i-a permis lui Putin să ne șantajeze cu energie, să folosească energia ca armă împotriva noastră”, a spus el luni reporterilor. Jørgensen a avertizat că ar fi „o greșeală din partea noastră să repetăm ceea ce am făcut în trecut”.
Planurile oficiale ale Uniunii Europene sunt clare și merg într-o direcție complet opusă. Blocul comunitar a convenit în decembrie să elimine treptat tot gazul rusesc până în noiembrie 2027 și a reiterat obiectivul de a pune capăt importurilor de petrol rusesc până la sfârșitul aceluiași an.
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
Revista IoanaUn cuplu de pensionari are nevoie de 2.000-2.500 de euro lunar pentru un trai confortabil în Grecia
News24Procurorii verifică dispozitivele soților Georgescu. Călin a fost adus din arest, Cristela a venit la DIICOT
Dolce SportGică Hagi cere două zile pentru clarificarea viitorului său ca selecționer după eșecul cu Suedia
GetPonyDrumurile publice. Despăgubiri pentru avarii și scutirea de taxe pentru competiții sportive
BravonetDouă arestări într-o singură seară pentru gemenele Indiggo. Victima ar fi chiar mama lor
LylaCum îți păstrezi musculatura după 30 de ani. Exercițiile de forță pot încetini pierderea masei musculare
