Statele Unite și Iranul au ajuns la un acord pentru o încetare a focului de două săptămâni, cu doar o oră și jumătate înainte de expirarea ultimatumului dat de Donald Trump. Anunțul a provocat o undă de șoc pe piețele financiare, prețul petrolului prăbușindu-se cu peste 17% în doar câteva ore.
Un acord în ultima clipă
Anunțul a fost făcut de președintele american pe rețeaua sa socială, Truth Social, și confirmat de Consiliul Suprem de Securitate Națională al Iranului. Înțelegerea, mediată de Pakistan, a evitat o escaladare militară iminentă, după ce Trump amenințase că „o întreagă civilizație va muri în această noapte, pentru a nu mai fi adusă niciodată înapoi” dacă Iranul nu acceptă un acord.
Donald Trump a scris pe platforma sa: „Sunt de acord să suspend bombardarea și atacul asupra Iranului pentru o perioadă de două săptămâni. Aceasta va fi o ÎNCETARE A FOCULUI bilaterală”. Liderul de la Casa Albă a susținut că forțele americane și-au îndeplinit deja și chiar depășit toate obiectivele militare.
În schimb, guvernul iranian a catalogat acordul drept „o victorie masivă”.
Negocierile pentru o pace finală urmează să înceapă vineri în Pakistan. Până atunci, acordul prevede redeschiderea Strâmtorii Hormuz, permițând atât Iranului, cât și Omanului, să perceapă taxe navelor care tranzitează zona.
Condiții neclare și contradicții
Numai că lucrurile nu sunt atât de simple. Deși acordul a fost anunțat, niciuna dintre părți nu a specificat ora exactă la care intră în vigoare, iar atacuri au avut loc în Israel, Iran și în regiunea Golfului miercuri dimineață. Mai mult, Israelul a anunțat că, deși va suspenda loviturile împotriva Iranului timp de două săptămâni, armistițiul nu include și războiul cu Hezbollah din Liban.
Asta îl contrazice direct pe premierul pakistanez Shehbaz Sharif, mediatorul discuțiilor, care postase pe X că încetarea focului va fi în vigoare „peste tot, inclusiv în Liban.” Până la urmă, care e adevărul?
Și neclaritățile continuă. Trump a afirmat că înțelegerea presupune „deschiderea completă, imediată și sigură a Strâmtorii Hormuz”, în timp ce ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi, a precizat că trecerea va fi permisă sub management militar iranian. E drept că detaliile fine contează. O altă discrepanță a apărut în planul de pace în 10 puncte propus de Iran: versiunea în farsi includea fraza „acceptarea îmbogățirii” pentru programul său nuclear, dar această frază lipsea din versiunile în engleză distribuite jurnaliștilor.
Reacții internaționale mixte
Reacțiile nu au întârziat să apară. Secretarul General al ONU, António Guterres, a salutat armistițiul de două săptămâni și a cerut tuturor părților să își respecte obligațiile conform dreptului internațional. Cancelarul german Friedrich Merz (succesorul Angelei Merkel) a scris pe X: „Mulțumim Pakistanului pentru mediere. Scopul acum este de a negocia un sfârșit durabil al războiului.”
Pe de altă parte, europarlamentarul Marc Botenga, din grupul Stângii, a avut o poziție mult mai critică la adresa Occidentului. „Ar trebui să sărbătorim acest lucru. Poziția UE în această privință a fost oribilă, ignorând faptul că Israelul și SUA atacă ilegal Iranul”, a declarat acesta.
Chiar și Papa Leo al XIV-lea etichetase amenințarea lui Trump la adresa Iranului drept „inacceptabilă” cu doar câteva ore înainte de expirarea ultimatumului.
Tensiuni paralele: Vance la Budapesta și amenințări rusești
În altă ordine de idei, vicepreședintele american JD Vance a acuzat Uniunea Europeană de ingerință în campania electorală din Ungaria și de impunerea cenzurii, în timpul vizitei sale la Budapesta. Vance și-a declarat sprijinul pentru partidul Fidesz al lui Viktor Orbán, afirmând că leadership-ul acestuia „poate oferi un model pentru continent”. „Birocrații de la Bruxelles au încercat să distrugă economia Ungariei, au încercat să facă Ungaria mai puțin independentă energetic, au încercat să crească costurile pentru consumatorii maghiari”, a acuzat Vance. În replică, liderul opoziției, Péter Magyar, al cărui partid Tisza conduce în sondaje cu 56% față de 37% pentru Fidesz, a avertizat împotriva implicării străine în vot.
Iar la Moscova, purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe, Maria Zaharova, a emis amenințări voalate la adresa statelor baltice, acuzându-le că ajută Ucraina să lovească terminalele petroliere rusești. „Au primit un avertisment corespunzător”, a spus Zaharova. „Dacă regimurile acestor țări au suficientă minte, vor asculta. Dacă nu, vor avea de-a face cu un răspuns.”
Pe plan secundar, jurnalista americană Shelly Kittleson, răpită săptămâna trecută în Bagdad, a fost eliberată. În același timp, rapperului american Kanye West i s-a interzis intrarea în Marea Britanie, iar președintele american Donald Trump urmează să se întâlnească cu Secretarul General al NATO, Mark Rutte, la Washington D.C.
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
GetPonyPoliția Rutieră poate reține talonul pentru anvelope uzate peste limita legală, lumini neomologate și zgomot peste limita legală
BravonetPărinții Irinei Rimes se mută la București. Artista locuiește deja lângă fratele ei, Vitali
LylaStudiul REACT a găsit plăci de aterom la 1 din 13 participanți cu vârste între 18 și 29 de ani
Revista IoanaCând are copilul nevoie de două doze de vaccin antigripal și la ce interval se fac
News24Leonardo Badea¸ Prim-viceguvernator BNR: Creșterea economică în era inteligenței artificiale
Dolce SportCharlie Marshall a discutat la București cu liderii cluburilor despre viitorul fotbalului european
