Primul an de pontificat al papei Francisc – documentar

Alegerea lui Jorge Mario Bergoglio, arhiepiscop de Buenos Aires, în fruntea Bisericii Catolice, sub numele de papa Francisc a avut loc la 13 martie 2013. El i-a succedat papei emerit Benedict al XVI-lea (85 de ani), a cărui retragere a intrat oficial în vigoare la 28 februarie 2013.

Cei 115 cardinali reuniţi în Conclavul din Capela Sixtină au avut nevoie de numai 25 de ore pentru a-l desemna pe succesorul lui Benedict al XVI-lea, rapiditatea acestei alegeri înscriindu-se în tendinţa ultimelor decenii, potrivit unor comentarii din presă.

În a doua zi de Conclav, la finalul celei de-a cincea runde de vot, fumul alb a ieşit pe hornul din Capela Sixtină, semnalând alegerea noului papă. A durat mai mult de o oră până să i se cunoască identitatea în persoana arhiepiscopului de Buenos Aires, Jorge Mario Bergoglio, care odată ales şi-a luat numele Francisc.

După formula „Habemus papam” rostită de cardinalul francez Jean-Louis Tauran, papa Francisc, al 266-lea papă din istorie, a apărut la balconul bazilicii Sfântul Petru pentru prima sa binecuvântare Urbi et Orbi.

În primul său discurs, rostit în seara în care a fost ales, papă Francisc i-a mulţumit predecesorului său, Benedict al XVI-lea, şi a lansat un apel la „dragoste şi fraternitate”.

Înainte de a înceta să mai fie papă, la 28 februarie 2013, papa emerit Benedict al XVI-lea a promis că se va retrage în studiu şi rugăciune, şi că i se va supune succesorului său. La rândul său, după ce a fost ales suveran pontif, Jorge Mario Bergoglio a fost să-l viziteze pe Joseph Ratzinger la reşedinţa acestuia din Castel Gandolfo, în sud-estul Romei.

La un an după ce a anunţat că renunţă la scaunul pontifical, papa german, Joseph Ratzinger, care a condus Biserica Catolică timp de opt ani, în plină furtună a scandalurilor — corupţie, intrigi, pedofilie—, trăieşte retras în fosta mânăstire Mater Ecclesiae, aflată într-o zonă liniştită din grădinile Vaticanului.

Reacţiile de acum un an ale presei internaţionale în urma alegerii iezuitului argentinian Jorge Mario Bergoglio ca nou papă, primul pontif latino-american din istoria Bisericii Catolice:

În Italia, Corriere della Sera vorbeşte, prin ziaristul, scriitorul şi istoricul Vittorio Messori, despre o alegere „geopolitică”, aşa cum consideră că a fost şi aceea care l-a condus la Vatican pe polonezul Karol Wojtla (Ioan Paul al II-lea).

La Repubblica arată cum Jorge Mario Bergoglio a rămas în urma lui Joseph Ratzinger (Benedict al XVI-lea) la conclavul din 2005 şi cum de această dată a „pierdut” Curia Romană, care înclina spre brazilianul Odilo Pedro Scherer, arhiepiscop de Sao Paulo.

La Stampa dă asigurări că unul dintre marii favoriţi, arhiepiscopul de Milano, Angelo Scola, a fost „trădat” de unii dintre compatrioţii săi, cardinali italieni, de la primul vot al conclavului.

Il Messaggero pune în evidenţă că numele pe care şi l-a ales noul papă, Francesco, poate anticipa multe dintre lucrurile pe care intenţionează să le facă în pontificatul său.
În Germania, Süddeutsche Zeitung comentează că „noul papă este un papă de tranziţie”, cu „sarcina majoră de a întinde punţi oamenilor dinspre Roma spre întreaga lume”.

În Franţa, Le Figaro semnalează că Francisc apare drept un papă „al fraternităţii”.

Le Monde vorbeşte de „un trecut controversat” al lui Jorge Mario Bergoglio şi comentează că „presa din America Latină nu a evitat să amintească legăturile confuze cu dictatura argentiniană în anii 70”.

În Marea Britanie, The Guardian consideră că alegerea argentinianului Bergoglio „reprezintă un salt extraordinar faţă de natura conservatoare şi precaută a ultimilor doi pontifi”. Potrivit cotidianului, alegerea ca papă a unui iezuit latinoamerican este ceva „ce ar fi fost de neînchipuit acum 30 de ani”.
Financial Times consideră că noul papă are „două calităţi care ar putea fi în favoarea sa în încercarea de a uni Biserica Catolică. Este un om de o intensă smerenie şi este liber de oricare dintre scandalurile ecleziastice care au dominat titlurile recent”.

Potrivit The Times, „cardinalul argentinian care afirmă că Insulele Malvine au fost ‘uzurpate’ de Regatul Unit a fost ales printr-o decizie-surpriză care îi dă Bisericii Catolice Romane primul cap din Lumea Nouă”.

În Belgia, La Libre Belgique semnalează că noul papă a primit „critici pentru unele poziţii puţin favorabile homosexualilor” şi nu va putea evita „dezbaterea despre evoluţiile societăţii şi problemele etice majore”.

Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata