Războiul din Iran duce deficitul Germaniei la 4,2% și înjumătățește prognoza de creștere

Prognoza de creștere a Germaniei pentru 2026 a fost tăiată la mai mult de jumătate, de la 1,3% la doar 0,6%, în timp ce deficitul public va exploda la 4,2% din PIB anul viitor. Acesta este tabloul sumbru pictat de principalele institute economice ale țării, care avertizează că războiul din Iran nu face decât să expună slăbiciuni structurale mai vechi, preexistente conflictului.

Prognoză de creștere înjumătățită

Principalele institute de cercetare economică din Germania (printre care DIW Berlin, Institutul Ifo și Institutul Kiel pentru Economie Mondială) și-au revizuit drastic estimările în Prognoza Economică Comună de Primăvară 2026. Dacă în toamna trecută încă proiectau o creștere de 1,3% – 1,4%, acum se așteaptă ca PIB-ul să avanseze cu doar 0,6% în acest an și cu 0,9% în 2027.

Iar producția economică a stagnat efectiv în primul trimestru, raportul lunar al Bundesbank din martie arătând că PIB-ul real a rămas probabil pe loc în primele trei luni ale anului. „Șocul prețurilor la energie în urma războiului din Iran lovește puternic redresarea, dar politica fiscală expansionistă sprijină economia internă și previne o recesiune mai severă”, a declarat Timo Wollmershäuser, șeful departamentului de cercetare economică de la Institutul ifo.

Inflația și industria, sub presiune

Blocarea rutelor de transport maritim și perturbarea piețelor energetice împing în sus prețurile materiilor prime la nivel mondial. Cum se traduc toate astea pentru consumatori? Până la urmă, destul de simplu: prețuri mai mari. Institutele se așteaptă la o inflație medie anuală de 2,8% în 2026 și de 2,9% în 2027. Bundesbank avertizează chiar că rata ar putea urca brusc spre 3% pe termen scurt, din cauza prețurilor mai mari la carburanți și la păcură.

În timp ce anumite sectoare, precum industria de apărare și construcțiile civile, beneficiază de cheltuielile guvernamentale, industria în ansamblu rămâne lentă. Exporturile abia cresc, frânate de competitivitatea slabă și de incertitudinea geopolitică. Sectorul chimic resimte cea mai acută durere, blocada din Strâmtoarea Ormuz perturbând lanțurile de aprovizionare pentru materii prime care nu au înlocuitori pe termen scurt.

„Vor exista creșteri de prețuri și blocaje, deoarece substanțe chimice esențiale vor fi insuficiente – fie din Orientul Mijlociu, fie din Asia”, a spus Wolfgang Große Entrup, directorul general al Asociației Industriei Chimice Germane. Acesta a adăugat: „Situația este o povară deosebită pentru IMM-urile noastre, deoarece multe dintre ele nu au nicio șansă de a-și schimba baza de materii prime pe termen scurt.”

Ministrul Economiei, Katherina Reiche, a recunoscut vulnerabilitatea sectorului. „Industria se află la începutul lanțului nostru valoric industrial și este, si, sub o presiune deosebită”, a afirmat ea.

Datoria publică explodează

Guvernul german contracarează vânturile economice potrivnice cu o creștere bruscă a cheltuielilor publice. Noile împrumuturi pentru apărare, infrastructură și protecția climei vor împinge deficitul public la 3,7% din PIB în 2026 și la 4,2% în 2027. Asta va duce datoria brută la un nivel de 67,2% din PIB. Deși acest impuls fiscal este văzut ca un motor economic important, institutele avertizează că riscurile pe termen lung pentru finanțele publice sunt considerabile.

Șomajul, o nouă îngrijorare

Recesiunea își lasă amprenta și pe piața muncii. Se estimează că numărul locurilor de muncă va scădea cu aproximativ 100.000 în acest an, cu o redresare modestă în 2027, de circa 42.000 de joburi.

Impactul pe piața muncii este direct.

Rata șomajului este prognozată să crească la 6,4% în 2026, înainte de a scădea ușor la 6,2% în anul următor. Perspectiva pe termen mediu este și mai sumbră, în contextul unei forțe de muncă îmbătrânite: creșterea potențialului de producție (capacitatea economiei de a se extinde sustenabil) este în prezent de doar 0,2% și s-ar putea opri complet până la sfârșitul deceniului.

Reformele, singura soluție?

Dar institutele sunt neechivoce în răspunsul lor la apelurile politice pentru plafonarea prețurilor la energie de către stat, considerând că astfel de intervenții ar anula semnalele importante ale pieței și s-ar dovedi contraproductive. Alternativa preferată este compensarea socială țintită pentru gospodăriile cele mai afectate.

Ceea ce are nevoie Germania, susțin institutele, este o agendă de creștere coerentă – reducerea barierelor de reglementare pentru investițiile private și inovare (un subiect vechi de ani de zile) și consolidarea stimulentelor pentru muncă. Pentru ministrul Katherina Reiche, constatările întăresc necesitatea reformei: „Mesajul diagnozei de primăvară a institutelor de cercetare este clar: conflictul din Orientul Mijlociu crește presiunea asupra politicienilor germani de a aborda în mod consecvent reformele structurale”.

Guvernul federal, în propria sa proiecție de primăvară așteptată în curând, este de așteptat să își reducă, si, prognoza de creștere, care în prezent încă indică o expansiune de 1,0% pentru acest an.

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră

LylaPeste 2 milioane de cancere într-un an au fost cauzate de infecții. Ce măsuri de prevenție recomandă mediciiRevista IoanaCe poți mânca pentru sănătatea intestinală și cum ajungi la reperul de 25-30 de grame de fibre pe ziNews24Nadia Cerva consideră anticipatele doar o temă electorală pentru USR și AURDolce SportGheorghe Hagi a ales 23 de fotbaliști pentru returul cu Suedia, cu nouă absențeGetPonyCând poate poliția să rețină talonul și cum se recuperează. Ce înseamnă dovada de circulație pentru 15 zileBravonetPaula Cojocari explică de ce divorțează de Stelian Ogică după doar patru luni de căsnicie