Republica Moldova părăsește definitiv CSI. Guvernul a denunțat acordurile din 1991

Guvernul Republicii Moldova a făcut pasul decisiv pentru ieșirea din Comunitatea Statelor Independente (CSI), organizația patronată de Rusia. Executivul de la Chișinău a aprobat denunțarea acordurilor cheie care stau la baza participării țării în această structură, marcând o ruptură istorică de spațiul ex-sovietic.

Decizia vizează Acordul privind crearea CSI și Protocolul aferent, ambele semnate în decembrie 1991, chiar înainte de destrămarea URSS. Potrivit Digi24, este denunțat și Statutul CSI, adoptat la Minsk pe 22 ianuarie 1993. Proiectul de lege va ajunge acum la președinta Maia Sandu pentru promulgare, iar apoi va fi supus votului în parlament. Dacă va fi aprobat, Chișinăul va notifica Comitetul Executiv al CSI, iar participarea Moldovei va înceta oficial în termen de 12 luni.

Ce a declanșat decizia Chișinăului

Lansarea procedurii de ieșire a fost anunțată încă din ianuarie de vicepremierul și ministrul afacerilor externe, Mihai Popșoi. Ministerul de Externe a argumentat că principiile fundamentale ale organizației au fost încălcate, în special cele privind recunoașterea reciprocă a integrității teritoriale și a inviolabilității frontierelor. Diplomația moldoveană a indicat direct agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, actele anterioare de agresiune împotriva Georgiei și menținerea ilegală a trupelor ruse pe teritoriul Republicii Moldova, în regiunea transnistreană. Popșoi a subliniat că, în realitate, țara sa nu mai participă la activitățile CSI. Reacția Kremlinului a fost una succintă, considerând decizia Moldovei drept previzibilă.

Un parcurs european accelerat

Retragerea din CSI se aliniază cursului pro-european ferm pe care Republica Moldova l-a adoptat în ultimii ani. Chișinăul a depus cererea de aderare la Uniunea Europeană în 2022. Doi ani mai târziu, în 2024, în țară a avut loc un referendum privind aderarea la UE, la care majoritatea cetățenilor au votat „pentru”. În același an, Maia Sandu a fost realeasă pentru un al doilea mandat prezidențial, învingându-l pe candidatul pro-rus Alexandru Stoianoglo. Autoritățile moldovene au acuzat atunci Moscova de intervenție în procesul electoral.

Tensiuni interne și acuzații de ingerință

Consolidarea direcției vestice a fost confirmată și de alegerile parlamentare din septembrie 2025. Partidul proeuropean „Acțiune și Solidaritate” (PAS), condus de Maia Sandu, a câștigat scrutinul și și-a păstrat majoritatea constituțională. Înainte de alegeri, președinta a vorbit despre tentative de intervenție și falsificări la scară largă. În acest context, autoritățile au desfășurat o serie de raiduri împotriva forțelor politice pro-ruse, iar două partide din „Blocul Patriotic” al lui Igor Dodon au fost chiar excluse de pe buletinele de vot.

Poziția președintei Sandu față de România

Pe 12 ianuarie, președinta Maia Sandu a declarat că ar vota pentru unirea cu România în cazul organizării unui referendum pe această temă. Ea și-a explicat poziția prin dificultățile pe care le întâmpină o țară mică în a-și păstra suveranitatea și democrația în contextul geopolitic actual, subliniind necesitatea de a „se opune Rusiei”. Din CSI, pe lângă Moldova și Rusia, mai fac parte Azerbaidjan, Armenia, Belarus, Kazahstan, Kârgâzstan, Tadjikistan și Uzbekistan.

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră

Revista IoanaUn zahăr din carnea roșie este asociat cu un risc de diabet de tip 2 cu 63% mai mareNews24Ministerul Apărării publică imagini cu doborârea a două drone Geran lângă SulinaDolce SportAdrian Mihalcea consideră o strategie declarația lui Șumudică despre retrogradareGetPonyHyundai Santa Fe facelift va fi primul model al mărcii cu propulsie electrică și autonomie extinsăBravonetFrații Coen au primit Premiul Lumière cu o glumă fără perdea despre inventatorii cinematografieiLylaDe ce scuzele ajung uneori reproșuri. Cum răspunzi când celălalt evită să își asume greșeala