România și cinci state avertizează Bruxelles-ul. Risc de dezindustrializare prin reducerea alocărilor de carbon.

Comisia Europeană intenționează să reducă drastic alocările gratuite de certificate de carbon pentru perioada 2026-2030, tăierile propuse ajungând în unele cazuri până la 50% față de deceniul anterior. În fața acestei perspective, România, alături de alte cinci state membre, a lansat joi un avertisment formal la Bruxelles privind riscul iminent de dezindustrializare.

Care este mecanismul prin care această decizie va afecta economia reală? producătorii de oțel, ciment, aluminiu și chimicale sunt prinși într-o menghină financiară între costurile uriașe la energie, instabilitatea geopolitică și înăsprirea regulilor din cadrul Sistemului de Comercializare a Emisiilor (ETS). Fără alternative tehnologice viabile la scară industrială, costul capitalului va crește nesustenabil, forțând relocarea producției în afara blocului comunitar, în jurisdicții cu norme de mediu mai laxe.

Presiuni pe competitivitatea europeană

Documentul comun asumat de Bulgaria, Cehia, Grecia, Polonia, România și Slovacia subliniază că fabricilor li se cere o decarbonizare mult mai rapidă decât permit tehnologiile actuale. Iar situația nu este singulară. Așa cum arată o analiză publicată recent de Euronews, demersul a atras rapid sprijinul Italiei și Austriei. Aceste două state solicitaseră deja suspendarea ETS încă dinaintea escaladării conflictului din Orientul Mijlociu, care a exacerbat presiunile pe prețurile energiei.

Ministrul italian al Industriei, Adolfo Urso, a punctat că situația era nesustenabilă încă dinaintea recentelor șocuri geopolitice.

„Ar fi fost necesar să se facă ceva înainte de război. Nu știm când se va termina. A fost necesar atunci, este cu atât mai necesar acum să ne ocupăm de situație.” – Adolfo Urso, Ministrul italian al Industriei

Costurile tranziției și răspunsul Comisiei

Cifrele vorbesc de la sine.

Ministrul austriac al Economiei, Wolfgang Hattmannsdorfer, a avertizat că doar producătorii de oțel vor avea nevoie de investiții de capital cuprinse între 1 și 2 miliarde de euro în următorii cinci ani.

„Certificatele (ETS) gratuite trebuie extinse deoarece sistemul devine din ce în ce mai mult un dezavantaj competitiv pentru industria noastră europeană.” – Wolfgang Hattmannsdorfer, Ministrul austriac al Economiei

Dar statele semnatare nu resping tranziția climatică în sine. Ele propun o înghețare temporară a valorilor de referință la nivelurile actuale și recalibrarea metodologiei pentru a reflecta capacitatea reală de producție și mixul energetic existent.

În replică, comisarul pentru Industrie, Stephane Séjourné, a indicat o posibilă flexibilizare a alocărilor gratuite în viitoarea revizuire a sistemului.

„Vom analiza, și o metodologie adaptată, care să fie mai flexibilă în ceea ce privește realitatea sectoarelor, pentru a evita să ne aflăm în aceeași situație în viitor.” – Stephane Séjourné, Comisarul european pentru Industrie

Oficialul european a amintit de fondurile de 30 de miliarde de euro, finanțate prin 400 de milioane de cote ETS, disponibile pentru susținerea investițiilor în decarbonizare industrială.

Decizia finală privind arhitectura alocărilor gratuite depinde acum de forma pe care o va propune executivul european pentru ciclul 2026-2030. Până la publicarea noului cadru de reglementare, rămâne neclar cum vor reuși companiile din industria grea românească să își bugeteze investițiile pe termen mediu într-un mediu marcat de volatilitate extremă a costurilor de producție.

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră

News24Ilie Bolojan avertizează că blocajul politic amenință încrederea finanțatorilor în RomâniaDolce SportPolonia a învins România cu 6-0, iar Mutu acuză lipsa de atitudineGetPonyAnvelopele de iarnă devin obligatorii în funcție de drum. Amenda ajunge la 4.325 de leiBravonetSora lui Ken Urker o acuză pe Gypsy Rose Blanchard că minte. Autumn spune că nu mai erau împreunăLylaPielea poate pierde aproximativ 30% din colagen în primii cinci ani de menopauză. Ce pot face tratamenteleRevista IoanaPelicula albă de pe murături poate fi drojdie Kahm. Când o îndepărtezi și când arunci borcanul