România şi Ungaria au redus ratele dobânzii la un nou nivel minim

România şi Ungaria au redus ratele dobânzilor la noi minime luni, 29 martie, în condiţiile în care strategii politici monetari intenţionează să sprijine creşterea economică, ca răspuns la o mai bună evaluare a riscului de piaţă în Europa Centrală şi de Est, notează ziarul britanic Financial Times (FT).

Banca Naţională a României a redus rata sa de politică monetară de la 7 la sută la 6,5 la sută, in timp ce Magyar Nemzeti Bank din Budapesta a dispus ca rata sa de bază să scadă de la 5,75 la sută la 5,5 la sută, cea mai mică de la căderea comunismului.
Monedele României şi Ungariei s-au consolidat în ultimele săptămâni iar datoria lor a devenit mai ieftină pentru a garanta împotriva riscului de neplată, în contextul în care investitorii mizează pe faptul că Europa de Est depăşeşte treptat cea mai gravă criză financiară.

Băncile greceşti deţin active semnificative în România, dar până acum riscurile de contaminare par benigne, potrivit FT. În pofida confruntării cu recesiuni profunde şi cu perspectiva doar a unei modeste redresări anul acesta, ratele dobânzilor în Ungaria şi România rămân mult mai mari decât în zona euro.
Un val de sentimente negative ale investitorilor faţă de Europa de Est a obligat cele două ţări să-şi apere monedele în timpul crizei şi le-a forţat să apeleze la Fondul Monetar Internaţional (FMI) pentru un împrumut de salvare de 20 de miliarde de euro.

Directorul FMI, Dominique Strauss-Kahn, va avea posibilitatea de a evalua direct condiţiile economice în România, marţi, când se întâlneşte cu oficiali guvernamentali la Bucureşti, ca etapă a unui mini-turneu european.
Grupul de analiză macroeconomică „Capital Economics” a afirmat că a existat un context „convingător” pentru scăderea în continuare a ratelor dobânzii în ambele ţări, dat fiind faptul că ritmul de recuperare părea dezamăgitor.

„Sectoarele bancare fragile vor asigura că creditul rămâne strâns, în pofida unor reduceri ale ratelor oficiale ale dobânzii iar o stagnare substanţială pe piaţa forţei de muncă va ţine sub control creşterea salariilor de bază”, a scris echipa economică a grupului, la 29 martie.
Semnele oricărei ezitări în disciplina fiscală se vor afla, de asemenea, în centrul atenţiei investitorilor în această lună când ungurii sunt chemaţi la urne, în condiţiile în care se aşteaptă ca partidul de opoziţie Fidesz să ajungă la guvernare.

Partidul de centru-dreapta a avertizat că deficitul din acest an – în prezent estimat la 3,8 la sută – ar putea creşte la 7 la sută, deşi din cauza modului în care sunt trase la răspundere organismele publice.
Guvernul vizează un deficit bugetar de 5,9 la sută în acest an, dar trebuie să adopte alte măsuri nepopulare, printre care şi reforme ale sistemului de pensii şi reduceri drastice ale locurilor de muncă din sectorul public.

Într-o declaraţie care însoţeşte anunţul său, Banca centrală a Ungariei a recunoscut că rămân semne de întrebare privind sustenabilitatea redresării ţării. „Deşi îmbunătăţirea semnificativă a balanţei externe a redus vulnerabilitatea externă a Ungariei, gradul său de îndatorare şi, în general, indicatorii slabi de activitate economică continuă să ridice riscuri,” a declarat consiliul monetar cu sediul la Budapesta.

Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata