Ministerul Economiei din Federația Rusă a revizuit negativ previziunile privind creșterea economiei pentru anul curent și pentru următorii trei ani. Decizia, comunicată marți de vicepremierul Alexander Novak, indică o decelerare abruptă pe fondul politicilor monetare restrictive și al eforturilor militare susținute.

Corecțiile aplicate produsului intern brut

Noile previziuni ale Ministerului Economiei indică un avans al PIB-ului Rusiei de 0,4% în acest an, față de un nivel de 1,3% previzionat anterior. Iar tendința de încetinire se extinde pe termen mediu. Oficialii de la Moscova anticipează o expansiune de 1,4% în 2027, în scădere pronunțată de la 2,8% în estimarea anterioară, creșterea urmând să ajungă la 2,4% în 2029, a declarat Novak.

Încetinirea era așteptată de analiști, după o perioadă de creștere robustă în intervalul 2023-24, alimentată masiv de cheltuielile militare în contextul războiului din Ucraina.

„Dinamicile economice sunt ciclice. După o perioadă de creștere ridicată, există întotdeauna o corecție, adeseori însoțită de o transformare structurală. Aceasta este o etapă normală pentru economie”, a afirmat vicepremierul rus. Oficialul a subliniat că economia se dezvoltă într-un mediu caracterizat de „presiuni fără precedent în urma sancțiunilor”.

Impactul dobânzilor ridicate și implicațiile regionale

Cum se reflectă aceste ajustări macroeconomice în deciziile dumneavoastră de business sau de evaluare a riscului regional?

Dincolo de granițele Federației Ruse, o economie de război care dă semne de epuizare menține ridicată prima de risc geopolitic pentru întregul flanc estic. Pentru România, această persistență a instabilității regionale se traduce indirect printr-o presiune constantă asupra randamentelor obligațiunilor de stat (care reflectă costul de împrumut al Ministerului Finanțelor) și printr-o prudență sporită a capitalului străin care analizează investițiile directe în regiunea noastră.

Pe baza datelor furnizate de Economica într-o analiză publicată recent, PIB-ul Rusiei s-a contractat în primul trimestru din 2026 cu 0,3%. Acesta reprezintă primul declin trimestrial de la începutul lui 2023, conform datelor preliminare publicate luna trecută de Ministerul Economiei de la Moscova.

Însă dificultățile structurale interne sunt severe. Efortul bugetar uriaș cu războiul din Ucraina și dobânzile de peste 10% practicate de banca centrală apasă greu pe umerii sectorului privat, limitând accesul companiilor la creditare.

Previziuni conservatoare pentru piața petrolului

Într-o decizie considerată surprinzătoare de către piețele internaționale de mărfuri, Novak a anunțat că autoritățile previzionează că prețul petrolului folosit pentru calcularea veniturilor bugetare va rămâne la 59 dolari per baril în 2026.

Mai mult, prețul petrolului ar urma să rămână la 50 dolari per baril în următorii trei ani.

Numai că mulți analiști spun că Rusia ar putea fi printre principalii beneficiari ai creșterii cotațiilor la țiței după declanșarea războiului din Iran.

„Este important să continuăm politica pragmatică și conservatoare. Criza creează condiții pentru majorarea veniturilor din exporturile de petrol și gaze, dar și alte materii prime. Totuși, acest efect nu este pe termen lung”, a declarat Novak într-un interviu acordat publicației ruse Vedomosti.

Economia rusă, care s-a contractat în 2022, a reușit să crească în 2023, 2024 și 2025, evitând o prăbușire sistemică. Datele finale arată că ritmul de creștere a economiei a încetinit la doar 1% anul trecut.

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră
Alexander Novak buget dobanda petrol PIB