Kremlinul a pus cărțile pe masă. Fără ocolișuri. Șeful diplomației ruse, Serghei Lavrov, a aruncat o bombă ce zguduie din temelii echilibrul fragil din Arctica, afirmând tranșant că Groenlanda nu este o „parte naturală” a Danemarcei și redeschizând astfel o veche cutie a Pandorei colonială. Scrie Mediafax.

Totul s-a întâmplat la conferința anuală de presă de la Moscova. Acolo, Lavrov a punctat că problema teritoriilor ex-coloniale e tot mai fierbinte, conform Sky News. Apoi, într-o mișcare de aparentă detensionare, a adăugat că Moscova nu vrea să se amestece în treburile insulei, ba chiar a ținut să sublinieze că Washingtonul știe bine că Rusia nu are planuri de preluare, oricât l-ar fi acuzat Donald Trump în trecut.

O istorie complicată: de la colonie la autonomie

De unde atâta tevatură? Istoria e complicată. Groenlanda a fost cândva colonie în regatul Dano-Norvegian, dar după ce acesta s-a destrămat în 1914, imensa insulă a ajuns sub controlul direct al Copenhagăi, care a condus-o cu o mână paternalistă, vizând profitul.

Ironia sorții? Chiar America a confirmat drepturile Danemarcei asupra Groenlandei în 1916, totul ca parte a unui târg prin care Washingtonul a putut cumpăra Indiile Occidentale Daneze. Vremurile s-au schimbat însă după Al Doilea Război Mondial. ONU a început să preseze pentru decolonizare. Așa se face că în 1953, Groenlanda a fost integrată oficial în Danemarca, primind și două scaune în parlamentul danez.

Un salt uriaș a venit în 1979, odată cu autonomia și propriul parlament. Lovitura de grație a fost dată în 2009. O lege a tranșat definitiv: doar poporul groenlandez poate decide independența totală. Atât.

Dependența de 600 de milioane de dolari. De ce independența e un vis îndepărtat

Pe hârtie, pare simplu. Realitatea economică e însă brutală. Groenlanda e imensă, dar are doar 56.000 de locuitori, o comunitate mică dependentă masiv de banii danezi.

Guvernul local încasează anual de la Danemarca un grant colosal. Vorbim de 600 de milioane de dolari.

Și asta nu e tot. Danemarca asigură complet apărarea, paza de coastă și poliția. Localnicii știu că independența ar însemna, aproape sigur, o prăbușire a nivelului de trai, pentru că guvernul lor nu a reușit să-i convingă pe danezi să mențină ajutorul financiar masiv după o eventuală ruptură. Coincidență? Puțin probabil.

Jocul de șah al superputerilor: Trump, China și interesele ascunse

Declarația lui Lavrov nu pică din cer. Arctica devine un nou câmp de luptă pentru marile puteri, iar mișcarea Kremlinului se înscrie perfect în acest joc. Să nu uităm că Donald Trump a vrut să cumpere Groenlanda, motivând amenințări de securitate din partea Rusiei și Chinei, și chiar a amenințat cu tarife aliații NATO care i s-ar fi opus.

Miza nu e doar strategică. Nicidecum. Pe măsură ce gheața se topește, se deschid noi rute maritime și acces la resurse naturale uriașe, ascunse sub calotă. Washington, Beijing și Moscova își mută deja piesele pe această tablă de șah înghețată.

Ce a vrut să spună Lavrov? Mesajul ascuns pentru NATO

Dincolo de istorie, Lavrov a strecurat și o săgeată directă. A sugerat că NATO ar trebui „să ia o decizie privind Groenlanda în interiorul alianței”. Remarca pare calculată să fisureze unitatea NATO, punând presiune pe Danemarca și aprinzând tensiunile dintre europeni și americani pe tema strategiei arctice. Practic, mesajul Moscovei este: „Este problema voastră, rezolvați-o”. O tactică veche de a semăna zâzanie, în timp ce Kremlinul stă deoparte și „monitorizează situația geopolitică”.

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră
Danemarca Serghei Lavrov