Externe

Ruta de gaz româno-azero-georgiană va contribui la securitatea energetică pe termen lung a UE

Încheierea unui Acord Energetic Strategic între România, Azerbaidjan și Georgia

La finalul lunii februarie 2010, România a semnat un acord semnificativ cu Azerbaidjan și Georgia pentru livrarea directă de gaz azer. Această înțelegere are implicații profunde asupra capacității Turciei de a controla aprovizionarea cu energie a Uniunii Europene (UE) și oferă o soluție rapidă pentru reducerea presiunilor energetice asupra Europei, conform unei analize realizate de Yossef Bodansky, editor senior la publicația Defense & Foreign Affairs, publicată pe OilPrice.com.

Acordul prevede transportul gazului din Azerbaidjan către terminalul Kulevi, operat de compania SOCAR pe coasta georgiană a Mării Negre. Gazul lichefiat va fi apoi transportat prin intermediul petrolierelor peste Marea Neagră către terminalele din portul Constanța din România. De acolo, gazul va fi distribuit prin rețeaua națională de gaze. Tudor Șerban, secretar de stat în Ministerul Economiei al României, a declarat că acest proiect va transforma România într-un nod energetic regional în următorii cinci ani.

Analiza lui Bodansky subliniază că scopul principal al acestui acord este reducerea dependenței României față de gazele naturale importate din Rusia prin Ucraina. În timpul crizei energetice dintre Rusia și Ucraina din iarna anului 2008-2009, România s-a confruntat cu dificultăți majore când Ucraina a suspendat livrările către Europa pentru a evita datoriile față de Rusia. Această experiență dureroasă a evidențiat necesitatea diversificării surselor energetice ale României pentru prevenirea unor viitoare crize.

De asemenea, contextul economic dificil al României face ca țara să nu își permită stocarea unor cantități mari de gaze naturale; astfel orice întrerupere ar avea un impact imediat asupra consumatorilor români. Din această cauză, Bucureștiul s-a aratat interesat să exploreze alternative la conductele care tranzitează Ucraina. Deși se confruntă cu provocări tot mai mari legate de viabilitatea sa actuală, România rămâne implicată activ în proiecte precum Nabucco.

Pe lângă Nabucco, interesul României s-a extins și spre proiecte precum South Stream susținut de Rusia. Bodansky observă că instabilitatea guvernamentală din Bulgaria complichează relațiile Rusiei privind securitatea energetică; astfel Romania devine un punct strategic important pentru intrarea South Stream în UE.

Această viziune este susținută și la nivel european; comisarului european pentru energie Gunther Oettinger i-a fost solicitat sprijin activ pentru South Stream încă din începuturile anului 2010. Schimbările rapide ale politicii europene sugerează o posibilitate reala ca UE să renunțe temporar la Nabucco până când se vor rezolva problemele legate atât de rutele sudice cât și disputele comerciale dintre Azerbaidjan și Turcia.

Comparativ cu Nabucco care întâmpină numeroase obstacole administrative si financiare înaintea finalizării sale definitive , South Stream reprezintã o opțiune concretã ce promite o capacitate mult mai mare odată ce va deveni operațional în 2015 – estimându-se că aceasta va fi quadruplu față capacitatea inițial anticipată pentru Nabucco.
Hello! How can I assist you today?

Cu toate acestea atât Nabucco cât şi South Stream sunt încă foarte mult in faza incipientã . Având in vedere vulnerabilităţile evidente ale Bucureştiului legatede aprovizionare , Romania cautã soluţii rapide şi eficiente ceea ce explicã decizia recent luata împreunã cu Azerbaidjan si Georgia .

Acest parteneriat nu doar că răspunde nevoilor imediate ale României dar are potenţial enorm să contribuie semnificativ la securitatea energeticǎ pe termen lung a Uniunii Europene . Acordurile recente prevad transporturi între 7 şi 20 miliarde metri cubi anual , adaptabile cerinţelor pieţei româneşti . Spre comparaţie , iniţiativa originalǎ Nabucco era planificatǎ sǎ transporte aproximativ15 miliarde metri cubici anual iar extinderea sa ar putea ajunge chiar pânǎla31 miliarde .

Dacă ruta azero-georgiano-română beneficiazăde dezvoltări corespunzătoare poate devenit un substitut viabilpentruNabuccoaferind acces directla resursele necesare fără influenţa rusӑ . Într-o situaţie geopolitică tensionată cum e cea actualӑ unde statele membre UE manifestӑ reticenţă faţăde aderareaTurcieide exemplu este plauzibil ca Ankara sӑ foloseascӑ controluldeasupraNabucopentruobținerea concesiunilordin partea Bruxelles-uluiîn momente critice .

Conștientizând aceste riscuri Bruxelles-ul cautǐsǐsǐsǐevite vulnerabilitȃile asociatecuNabucodacăaceastaproiectva fi vreodatāfinalizat.
Conducta Baku-Kulevi poate beneficia deja detalii favorabile datorită acordurilor existente între AzerbaijanşiRusia asigurând stabilitate chiarşiîncontexturi dificile cum ar fi conflictuldin2008.
De asemenea gazoductele existente permit transferuri directe spre sistemele europene inclusivprin navigatia fluvialāpeDunare .
AzerbaijanulsuntȃndisponibilsǎasiguregazulpentruNabucocâtşiturkmenistanuls-ar putea reconsideraplanurile sale privindexporturilorpentruconductatranscaspică(TCP).

Astfel ruta azero-georgiano-română îndeplineşte condiţiile esenţiale care au generatsusținereapentruNabucodecâtşipermiteoalternativaviabilāmai rapidā şimai puțin costisitoarefaţădeproiecteluesponsorizatedeUniuneaEuropeanā.

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră
energie gazoducte Nabucco româno-azero-georgiană Ruta de gaz Ruta gaz româno-azero-georgiană securitate securitate energetica South Stream Uniunea Europeană