Prețurile petrolului au explodat cu aproximativ 70%, în timp ce gazele europene rămân la un nivel cu 45% peste cotațiile anterioare războiului condus de SUA împotriva Iranului. În fața acestui șoc major pe piețele de mărfuri, guvernele europene au eșuat în a oferi măsuri direcționate pentru a proteja gospodăriile și afacerile cu adevărat vulnerabile.
Banii statului ajung la cei bogati
Fondul Monetar Internațional a pus pe masă cifre extrem de clare în cadrul întâlnirii Eurogrupului de luni seară. V-ați gândit vreodată cine profită cu adevărat de plafonarea facturilor pe care le plătiți lună de lună?
Datele arată că 33% din subvențiile la energie electrică, dacă sunt nedirecționate, ar putea ajunge la cei mai bogați 20% din populație, comparativ cu doar 11% pentru cei mai săraci.
Situația este chiar mai dezechilibrată când vine vorba de carburanți.
Aici, FMI a identificat că subvențiile pentru combustibilii de transport ar putea aduce beneficii celor mai bogate gospodării în proporție de 34%, în timp ce doar 9% ar ajunge la cei cu venituri mici. Reprezentanții instituției financiare au avertizat miniștrii de finanțe că aproximativ 70% din costul total al măsurilor luate în 2022, după invazia Rusiei în Ucraina, fie nu au fost direcționate, fie au distorsionat prețurile, fie ambele.
Apel direct catre guvernele europene
Într-o analiză publicată recent de Euronews, Helge Berger, director adjunct la Departamentul European al FMI, a cerut statelor membre să se concentreze pe soluții concrete. Oficialul a recunoscut un „amestec de politici bune și rele” propuse de statele membre UE de când conflictul a aruncat prețurile în aer.
„Majoritatea guvernelor au intervenit, într-un fel sau altul, asupra prețurilor la energie, ceea ce nu este direcția în care ar trebui să meargă lucrurile. Așa că, pe măsură ce timpul trece, dacă situația continuă, trebuie să fim mai bine direcționați”, a declarat Helge Berger.
Iar această problemă nu se oprește la granițele vestice, ci lovește direct în bugetul dumneavoastră. Când guvernele scad artificial taxele la energie, descurajează consumatorii să folosească mai puțin sau să caute alternative, iar noi, în România, simțim asta direct prin presiunea uriașă pe bugetul de stat care susține plafonările la gaze și curent, dar și la pompa de benzină. Berger a avertizat capitalele europene împotriva „atenuării semnalului de preț” rezultat din scumpirea petrolului, gazelor naturale și electricității. El a subliniat că guvernele trebuie să garanteze că măsurile nu vor face „mai mult rău decât bine”.
O realitate economica dificila
Liderul Eurogrupului, Kyriakos Pierrakakis, a declarat că așteptările pentru o normalizare rapidă a crizei din Orientul Mijlociu nu s-au confirmat.
„Aceasta este realitatea dificilă cu care ne confruntăm și trebuie să o abordăm cu realism și responsabilitate”, a precizat liderul grec la finalul reuniunii.
Dar lucrurile nu sunt complet negre. Pierrakakis a menționat că FMI a recunoscut un „punct de plecare pozitiv” pentru Europa, citând o „piață a muncii robustă” cu un șomaj la un minim „istoric”. Până la urmă, efectele crizei nu sunt distribuite uniform pe continent.
„Importatorii neți de energie și economiile cu spațiu fiscal limitat se confruntă clar cu o presiune mai mare. Acest lucru ne obligă să acționăm cu prudență, cu politici bine concepute și direcționate”, a adăugat Pierrakakis.
Dependenta de combustibili si alternativele
Odată cu războiul din Iran și închiderea Strâmtorii Hormuz, dependența Europei de combustibilii fosili importați și-a arătat din nou vulnerabilitatea. Dar situația continentului nu este la fel de gravă ca în 2022.
Să fim serioși, eficiența energetică și un mix de energie mai curată au făcut Europa mult mai rezilientă în fața șocurilor externe. FMI a calculat că gospodăriile europene au costuri cu 12% mai mici în ultimii cinci ani (un detaliu tehnic adesea ignorat în dezbaterile publice aprinse).
Și pentru că ponderea surselor regenerabile a crescut masiv, șocul este acum parțial absorbit. „Orice creștere a prețurilor la energie este în continuare rea pentru economie, dar nu mai este la fel de rea cum era”, a concluzionat Berger. Deși creșterile sunt mai puțin severe decât șocul din 2022, instituția financiară avertizează că acestea vor atârna greu asupra creșterii economice pe termen mediu.
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
LylaMersul de 4.000 de pași, făcut o dată sau de două ori pe săptămână, a fost legat de un risc mai mic de deces
Revista IoanaCum alegi bateria pentru panourile fotovoltaice după consumul casei și ce primești pentru banii plătiți
News24Mihai Dimian cere protecție penală pentru profesorii amenințați, după atacul din Bistrița
Dolce SportCristiano Ronaldo a primit 30 de zile de suspendare și 255 de euro amendă pentru plecarea de la națională
GetPonyPolițiștii au reținut la Albița o Toyota furată în Italia. Cumpărătorul spune că a plătit 21.500 de euro
BravonetBogdan Mureșanu revine în selecția pentru Oscar cu „Magicianul”, primul său film regizat în animație
