Mai mult de 41 de milioane de europeni nu își permit să își încălzească locuințele în mod adecvat, arată cele mai recente date Eurostat. Această formă de sărăcie lovește 9,2% din populația UE, iar aproximativ două treimi dintre cei afectați trăiesc în cele mai mari patru economii ale blocului comunitar.

Bulgaria și Grecia, țările cu cele mai mari rate din UE

Potrivit Eurostat, ratele sărăciei energetice variază semnificativ de la țară la țară. În UE, procentul persoanelor care nu își pot încălzi locuința variază de la 2,7% în Finlanda la 19% în Bulgaria și Grecia.

Când includem și țările candidate la UE și cele din EFTA, intervalul se extinde de la 0,7% în Elveția la 33,8% în Albania. Macedonia de Nord reprezintă și ea un caz extrem, cu 30,7%.

Rata depășește 10% și în Lituania, Spania, Portugalia, Turcia, Cipru, Muntenegru, Franța și România. Procentul este sub media UE în Italia și Germania. Regatul Unit nu este pe deplin comparabil, având cele mai recente date din 2018, când rata era de 5%.

Turcia, Spania și Franța înregistrează cele mai multe persoane afectate

Dintre cele 36 de țări analizate, Turcia înregistrează cel mai mare număr de persoane afectate de sărăcia energetică. Deși rata s-a îmbunătățit în ultimii ani, 12,9 milioane de oameni nu și-au putut încălzi locuințele în 2024.

În prima jumătate a anului 2025, Turcia avea al doilea cel mai ieftin gaz natural atât în euro, cât și în standardul puterii de cumpărare, potrivit Eurostat. În ceea ce privește electricitatea, Turcia are cele mai mici prețuri în euro și al treilea cel mai ieftin nivel în termeni de putere de cumpărare.

Cu toate acestea, în ciuda costurilor energetice scăzute, o mare parte a populației Turciei suferă în continuare de sărăcie energetică.

În Spania, 8,5 milioane de oameni nu și-au putut încălzi locuințele. În Franța, cifra ajunge la 8,1 milioane de persoane. Germania are 5,3 milioane de persoane afectate, iar Italia 5,1 milioane.

Ce înseamnă sărăcia energetică și de ce apare

Sărăcia energetică apare atunci când o gospodărie trebuie să își reducă consumul de energie într-o măsură care afectează negativ sănătatea și bunăstarea locatarilor, potrivit Comisiei Europene.

Fenomenul are trei cauze principale: o proporție mare a cheltuielilor gospodăriei destinate energiei, venituri scăzute și performanța energetică slabă a clădirilor și aparatelor.

„Criza COVID-19, urmată de creșterea prețurilor la energie și de invazia rusă în Ucraina din februarie 2022, au agravat o situație deja dificilă pentru mulți cetățeni UE”, a declarat Comisia.

Riscurile pentru sănătate sunt serioase

Locuirea într-o casă rece poate fi stresantă din punct de vedere emoțional, dar poate avea și riscuri fizice grave pentru sănătate. Studiile arată că mediile reci pot crește riscul de accidente vasculare cerebrale și infecții respiratorii. De asemenea, pot provoca accidente legate de scăderea dexterității mâinilor.

Deși locuința este un drept social, zeci de milioane de europeni sunt forțați să trăiască în case reci. Procentele ar putea părea nesemnificative la prima vedere, dar odată traduse în numărul de persoane afectate, gravitatea problemei devine evidentă.

Evoluția în ultimii ani

Ponderea persoanelor care nu își pot încălzi locuințele a scăzut treptat din 2011 și a atins cel mai scăzut nivel în 2019 și 2021, înainte de a crește din nou. Anul trecut s-a înregistrat o nouă scădere.

Potrivit Comisiei Europene, această tendință pozitivă este rezultatul mai multor factori. Oficialii indică reducerea prețurilor de retail la gaz și electricitate, implementarea măsurilor de eficiență energetică în țările UE și înțelegerea sporită a sărăciei energetice și a populațiilor afectate.

Contextul european al prețurilor la energie

Criza energetică declanșată de invazia Rusiei în Ucraina în februarie 2022 a crescut dramatic prețurile la energie în toată Europa. Deși prețurile s-au stabilizat parțial, milioane de gospodării continuă să se confrunte cu facturi pe care nu și le pot permite.

Prețurile la electricitate și gaze naturale variază considerabil în Europa. Unele țări au reușit să mențină costurile sub control prin subvenții și plafonări, în timp ce altele au lăsat piața să dicteze prețurile.

Comisia Europeană monitorizează sărăcia energetică ca parte a politicilor sociale și energetice ale UE. Statele membre sunt încurajate să implementeze măsuri de protecție pentru gospodăriile vulnerabile și să investească în renovarea clădirilor pentru îmbunătățirea eficienței energetice.

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră
criză energetică Eurostat incalzire locuinte preturi energie Sărăcie energetică UE