Sistemul american antirachetă din România determină Rusia să acorde Transnistriei 200 milioane de dolari

Recent, premierul kârgâz Daniar Usenov s-a aflat la Moscova pentru a solicita asistență financiară dar a plecat fără rezultate concrete: Rusia a refuzat să ofere creditul promis. De asemenea, pe 3 martie s-a raportat că Belarus nu a primit suma cuvenită din partea Rusiei care ar fi trebuit să fie transferată în februarie.

În acest context, decizia Rusiei de a oferi Transnistriei un ajutor nerambursabil sub formă de 200 milioane de dolari este considerată semnificativă. Anunțurile privind sprijinul financiar au fost făcute încă din februarie după vizita liderului transnistrean Igor Smirnov la Moscova.

Pe 3 martie, Consiliul Suprem al Transnistriei anunța primirea primei tranșe de ajutor evaluată la aproximativ 210 milioane ruble. Serghei Ceban, președintele comisiei pentru politică social-economică din cadrul Consiliului Suprem menționat anterior, a declarat că acești bani vor fi utilizați ca supliment pentru pensii în primul trimestru al anului 2010.

Fiecare pensionar va beneficia astfel de un ajutor suplimentar echivalent cu aproximativ 15 dolari pe lună adus pensiilor medii care se ridică la circa 60 dolari. În plus față de acest sprijin direct pentru pensionari, fondurile vor fi destinate și programelor alimentare din diverse instituții sociale și educaționale precum și dezvoltării agriculturii locale.

Conform Nezavisimaia Gazeta, inițiativa umanitar-rusască se desfățoară deja pentru al treilea an consecutiv; însă până acum Rusia oferise doar suma totalizându-se la aproximativ 55 milioane dolari prin proiectele anterioare. Liderul separatist Smirnov afirmase anterior că supraviețuirea regiunii depinde într-o mare măsură de suportul rus și subliniase recunoștința față de Moscova având în vedere numărul cetățenilor ruși ce locuiesc acolo (aproximativ 150.000).

Pe lângă aceasta însă Chişinău-ul percepe această asistență ca fiind mai mult decât o simpla generozitate; surse citate afirmau că aceasta ar putea reprezenta costurile necesare menținerii unei prezențe militare rusești pe teritoriul transnitrean ca răspuns potenţial împotriva sistemelor americane antirachetice amplasate pe teritoriile vecine.

Arcadie Barbaroșie director al Institutului Politic Publice susține ideea că acest ajutor este mai degrabǎ o compensație simbolică destinată loialității regiunii faţăde Kremlin; el reamintește declarațiile lui Smirnov referitoare la acceptarea amplasării unor rachete rusești dacă autorităţile moscovite decid asta.

Barbaroșie sugerează totodatǎ cǎ cei circa două sute milioane oferite sunt mai mult decât simple resurse financiare; ele constituind un argument strategic important într-un dialog complex între Moscova şi Washington referitor la desfãşurarea elementelor scutului antirachetã european.
De asemenea el avertizează asupra riscurilor ce le-ar implica aceste manevre militare ruso-ucrainene având potenţialitatea provocării unor tensiuni interne sau separatiste atât in Crimeea cât şi in Est-ul Ucrainei.

În ceea ce privește suma acordată Transnistriei Barbaroșie observǎ cǎ aceasta devine chiar mai relevantã dat fiind refuzurile recente ale Rusiei către Kârgâzstan si întârzierile privind asistenţa financiarã promisã Belarusului.
Intenția României privind amplasarea interceptoarelor americane fusese confirmată recent printr-o declarație oficiala făcutã chiar d epreşedintele Traian Bãsescu iar guvernamentul Republicii Moldova îşi exprimase susținerea poziției româneşti contrar opiniei exprimate public prin Tiraspol care milita pentrupentru apărarea rusӑ pe teritoriile sale.

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News