Statele Unite au desfășurat cea mai mare flotă de avioane de luptă în Orientul Mijlociu de la războiul din Irak din 2003, într-un moment în care președintele Trump decide dacă va ataca Iranul. O hotărâre privind lansarea unei operațiuni militare pe scară largă ar putea fi luată chiar în acest weekend.

Potrivit Dailymail, Trump ar fi „petrecut mult timp gândindu-se la” posibile lovituri. Mobilizarea militară masivă, care include 13 nave de război și zeci de avioane de ultimă generație, sugerează că orice opțiune aleasă ar putea necesita săptămâni pentru a fi executată, conform The Wall Street Journal.

Ce opțiuni are Trump pe masă

Oficiali americani au declarat pentru Journal că președintele ia în considerare un plan care ar viza decapitarea liderilor politici și militari de la Teheran, în încercarea de a provoca o schimbare de regim. O altă variantă ar fi o versiune mai susținută a loviturilor asupra instalației nucleare iraniene care ar fi fost „distrusă” anul trecut.

În ultimele zile, SUA au început să trimită în regiune avioane de luptă ultramoderne F-35 și F-22. Flota este completată de avioane de vânătoare stealth F-22 Raptor, avioane de război F-15 și F-16, precum și aeronave de realimentare aeriană KC-135, necesare pentru a susține operațiunile.

O forță militară fără precedent din 2003

Pe lângă forța aeriană, Statele Unite își consolidează și prezența maritimă. Washingtonul are în prezent 13 nave de război în Orientul Mijlociu: un portavion – USS Abraham Lincoln – nouă distrugătoare și trei nave de luptă litorale, iar altele sunt pe drum, potrivit unui oficial american. Cel mai mare portavion din lume, USS Gerald R. Ford, se află în Oceanul Atlantic, în drum spre regiune, însoțit de trei distrugătoare.

Steffan Watkins, un cercetător din Canada, a observat de asemenea trimiterea a șase avioane de avertizare timpurie E-3 la o bază din Arabia Saudită, aeronave cheie pentru coordonarea operațiunilor aeriene la scară largă. Acestea au fost retrase de la baze din Japonia, Germania și Hawaii. Experții au urmărit, de asemenea, peste 85 de tancuri de combustibil și peste 170 de avioane cargo care se îndreaptă spre zonă.

Voci pro și contra unui atac

Opiniile la Washington sunt împărțite. Prințul moștenitor exilat al Iranului, Reza Pahlavi, a declarat că schimbarea regimului este „cel mai bun lucru care s-ar putea întâmpla” țării sale și l-a rugat pe Trump să „accelereze procesul”, numind o astfel de acțiune o „intervenție umanitară”.

De cealaltă parte, senatorul republican Ted Cruz a promis că Trump nu va începe un război terestru. „Președintele Trump nu este un izolaționist, dar nici un intervenționist”, a spus el. „Nu vom vedea o invazie terestră a Iranului. Nu vom vedea sute de mii de soldați la sol, dar președintele este dispus să apere interesele de securitate națională americane.” Cruz a adăugat: „Ei continuă să vrea ca Donald Trump să fie un izolaționist și nu este cine este el, iar lumea este mai sigură datorită acestui fapt. Dușmanii noștri sunt îngroziți de președintele Trump.”

Liderul minorității democrate din Camera Reprezentanților, Hakeem Jeffries, s-a arătat precaut, afirmând că „nu ar exclude nimic din partea acestui președinte”. El a insistat însă că Trump nu poate acționa singur: „Poporul american este în mod clar de părere că, înainte ca orice acțiune militară adversă să fie luată unilateral de Donald Trump și de republicani, Congresul – în concordanță cu responsabilitatea noastră constituțională – ar trebui să aprobe orice act de război.”

Avertisment de la Casa Albă și răspunsul Iranului

În plină criză, Casa Albă a transmis un avertisment direct Teheranului. „Iranul ar fi foarte înțelept să facă o înțelegere cu președintele Trump și cu administrația sa”, a declarat secretarul de presă Karoline Leavitt. Între timp, discuțiile indirecte dintre SUA și Iran, mediate de Oman, au fost reluate.

Ca răspuns la manevrele americane, Iranul a închis Strâmtoarea Ormuz pentru un exercițiu militar, un semnal de avertizare pentru economia globală, având în vedere că 20% din petrolul mondial tranzitează această cale navigabilă vitală. Închiderea, deși temporară, subliniază potențialele consecințe ale unui conflict deschis. Pe plan diplomatic, secretarul de stat Marco Rubio urmează să se deplaseze în Israel pe 28 februarie pentru a-l informa pe prim-ministrul Benjamin Netanyahu despre stadiul negocierilor.

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră
Conflict militar