Statele Unite iau în calcul trimiterea de avioane și militari la baza aeriană Mihail Kogălniceanu, o mișcare strategică în contextul tensiunilor cu Iranul. Generalul în rezervă Virgil Bălăceanu afirmă însă că o astfel de decizie nu reprezintă o escaladare a conflictului, ci o repoziționare militară necesară.

Subiectul se află pe agenda ședinței Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), convocată pentru miercuri de Președintele Nicușor Dan la Palatul Cotroceni. Potrivit Stiripesurse, pe ordinea de zi se află și „analiza dislocării temporare pe teritoriul României a unor capabilități militare”, pe fondul situației din Orientul Mijlociu, care se află marți în cea de-a 11-a zi de conflict.

De ce are nevoie SUA de baza Kogălniceanu

Generalul Bălăceanu a explicat că bazele americane din Orientul Mijlociu sunt vulnerabile, iar Statele Unite au nevoie de un aliniament secundar pentru proiecția forței. El consideră că retragerea unor trupe americane din România în trecut a fost o decizie neinspirată.

„Aliniamentul bazelor americane din Golful Persic, respectiv din Kuweit, din Irak și din Iordania, sunt sub amenințarea loviturilor iranienilor. Și Statele Unite, din punct de vedere strategic, pentru proiecția forței, vor avea absolută nevoie de un al doilea aliniament de baze pentru proiecția forței și nu sunt altele decât cele din Europa. Acuma vorbim de Mihail Kogălniceanu. De altfel, trebuie să înțeleagă Statele Unite importanța Europei, cel puțin din punct de vedere al proiecției forței americane în Orientul Mijlociu. Iată că retragerea militarilor americani din baza aeriană Mihail Kogălniceanu n-a fost cea mai fericită soluție”, a spus generalul la Digi24.

În octombrie 2025, Statele Unite au retras aproximativ 1000 de soldați din România, în țară rămânând circa 1000 de militari americani cu tehnică militară.

Riscuri diferite în funcție de aeronave

Nivelul de risc pentru România depinde direct de tipul de capabilități militare care ar urma să fie dislocate la baza de la malul Mării Negre. Generalul Bălăceanu a detaliat scenariile posibile și factorii care ar putea proteja teritoriul național.

„Dacă vor fi doar aeronave pentru supraveghere aeriană, dacă vor fi aeronave, deci sprijin logistic, includem aici și aeronavele pentru realimentare în aer, este probabilitatea mai mică de a deveni o țintă a rachetelor iraniene. Dacă vor fi sigur avioane de luptă care vor participa direct la bombardarea și lovirea țintelor din Iran, datele problemei se schimbă. Din fericire, direcțiile de acțiune a rachetelor, respectiv dronelor care ar acționa din Iran și ar putea atinge baza Kogălniceanu ar trebui să survoleze spațiul aerian al Turciei și Turcia deja și-a activat apărarea antiaeriană. Iar în zona Ciprului avem o adevărată grupare navală care are ca principala misiune apărarea antiaeriană și antirachetă a teritoriului european”, a mai declarat acesta.

„Este aplicarea legilor luptei armate”

Virgil Bălăceanu insistă că o eventuală prezență militară americană sporită în România nu trebuie interpretată ca o implicare directă în conflict, ci ca o măsură de protecție a forțelor, conform principiilor militare standard.

„Nu este o escaladare. Este, dacă vreți, aplicarea legilor luptei armate. În momentul în care tu ești dislocat la o apropiere de țintele tale relativ mică și nu este atât de ușor să-ți protejezi forța, trebuie să-ți dispui forța în adâncime. Sunt niște principii ale luptei armate, sunt niște legi, dincolo de principii ale luptei armate, pe care acum trebuie să le aplice Statele Unite. Diferență specifică este, pentru că mai sunt și alții europeni care au spus ‘nu punem la dispoziție bazele aeriene pentru bombardarea Iranului, putem să punem la dispoziție bazei aeriene pentru celelalte astăzi de sprijin’. Pentru că o acțiune de lovire are în spate alte tipuri de aeronave, pentru o întreagă complexitate de activități de sprijin. Nu știm care este solicitarea, probabil o vom afla”, a explicat Virgil Bălăceanu.

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră
CSAT Iran Mihail Kogălniceanu SUA Virgil Balaceanu