Malnutriția afectează aproape două miliarde de oameni: Suplimentele alimentare, o soluție posibilă
O problemă globală în creștere
Un studiu recent realizat de organizația germană Welthungerhilfe și rețeaua internațională ‘Terre des Hommes’ subliniază impactul malnutriției asupra a aproape două miliarde de persoane la nivel mondial. Publicat marți, raportul evidențiază că regimul alimentar deficitar în vitamine și minerale poate conduce la afecțiuni grave sau chiar la deces.
Statistici alarmante despre subnutriție
Conform datelor furnizate de Organizația pentru Alimentație și Agricultură a Națiunilor Unite (FAO), numărul persoanelor subnutrite a scăzut cu peste 50 de milioane din 1990 până în prezent, ajungând la aproximativ 842 milioane. Totuși, un număr semnificativ mai mare suferă de malnutriție, adesea denumită „foame ascunsă”, care afectează indivizi ce consumă suficiente alimente dar nu beneficiază de nutrienții necesari.
Regiuni cele mai afectate
Malnutriția este prevalentă în special în Asia Centrală, anumite zone din Africa și țări precum India și Bangladesh. Wolfgang Jamann, secretarul general al Welthungerhilfe, explică: „În estul și sudul Africii, oamenii consumăm fiertură de porumb care le asigură saturația calorică dar nu conține vitaminele esențiale.”
Soluții propuse pentru combaterea malnutriției
Studiul sugerează că îmbogățirea alimentelor ieftine precum orezul sau porumbul ar putea fi o soluție viabilă. Această practică este deja implementată prin lege în 80 de țări. De exemplu, Zambia are reglementări care impun îmbogățirea porumbului cu vitamine A și D.
O altă abordare menționată este biofortificarea plantelor pentru a spori conținutul acestora în nutrienți esențiali. Experimentele sunt desfățurate pe diverse culturi agricole cum ar fi cartofii sau fasolea atât în Africa cât și in India sau Pakistan.
Provocările biofortificării
Wolfgang Jamann avertizează însă că eficacitatea acestor soiuri trebuie validată prin cercetări suplimentare atât în laborator cât și pe teren. De exemplu, testele recente cu „orezul auriu” modificat genetic din Filipine au avut rezultate modeste comparativ cu soiurile locale adaptate condițiilor climatice specifice.
Introducerea semințelor hibride ca soluție împotriva malnutriției ridică întrebări legate de accesibilitate; fermierii pot întâmpina dificultatea achiziționării acestor semințe costisitoare anual fără posibilitatea reutilizării celor din recolta anterioară.
Concluzie: Sărăcia ca principal obstacol
Wolfgang Jamann concluzionează că atâta timp cât malnutriția rămâne strâns legată de săracie, orice inițiative destinate combaterii acesteia vor avea șanse reduse dacă se dovedesc mai costisitoare decât opțiunile existente.