O lovitură puternică. Așa a descris șefa diplomației europene, Kaja Kallas, starea relațiilor transatlantice după o săptămână de haos total, declanșat de amenințarea lui Donald Trump cu taxe vamale de 10% pentru opt națiuni europene care s-au opus ideii sale de a prelua Groenlanda.
Trump a dat înapoi miercuri. A acceptat un acord vag privind securitatea arctică. Liderii europeni, însă, au mers mai departe cu un summit de urgență. The Guardian scrie că întâlnirea era necesară pentru a găsi o strategie comună față de un președinte american complet imprevizibil. Relațiile dintre Europa și SUA „au primit cu siguranță o lovitură puternică în ultima săptămână”, a recunoscut Kallas, dar a nuanțat imediat că europenii „nu sunt dispuși să arunce la gunoi 80 de ani de relații bune”.
Un președinte imprevizibil. Un continent în alertă
Kaja Kallas a sintetizat perfect atmosfera de la Bruxelles: UE navighează într-o perioadă de imprevizibilitate maximă. Haos. „Într-o zi e într-un fel; a doua zi, din nou, totul s-ar putea schimba.”
Așa că summitul de urgență a avut loc.
Chiar dacă amenințarea taxelor a dispărut, oficialii au mers înainte. Întrebarea de pe buzele tuturor: cum gestionezi un partener atât de volatil? Ursula von der Leyen, șefa Comisiei Europene, a declarat după summit că unitatea UE și abordarea „fermă, dar fără escaladare” au funcționat. Cancelarul german Friedrich Merz a salutat și el pasul înapoi făcut de Trump: „Sunt foarte recunoscător că președintele Trump s-a distanțat de planurile sale originale de a prelua Groenlanda și sunt recunoscător că s-a abținut de la a impune tarife suplimentare la 1 februarie”.
Unitate europeană, dar cu pumnul pe masă
Liderii europeni au vrut să arate un front unit. Dar unul ferm. Premierul Danemarcei, Mette Frederiksen, a lăudat unitatea UE și „dorința noastră de a ne apăra”, insistând că suveranitatea daneză nu e de vânzare. Frederiksen a cerut ca SUA și Danemarca „să colaboreze cu respect, fără a se amenința reciproc”.
Din Franța, mesajul a fost similar. Emmanuel Macron, încă purtând ochelarii de soare stil aviator remarcați la Davos, a avertizat că Europa trebuie să „rămână extrem de vigilentă și pregătită să folosească instrumentele pe care le avem la dispoziție dacă ne vom regăsi din nou ținta amenințărilor”. Până și statele considerate cele mai pro-americane au transmis semnale clare. Premierul polonez Donald Tusk, un transatlanticist convins, a amintit că politica are nevoie de „încredere și respect… nu de dominație și cu siguranță nu de constrângere”. Președintele lituanian Gitanas Nausėda a reafirmat că SUA este „cel mai apropiat prieten”, dar a susținut poziția comună a blocului. Ironia sorții…
Zelenski critică lentoarea Europei. Ce se întâmplă cu acordul comercial?
Summitul s-a desfășurat pe un fundal de critici venite de la Kiev. Volodimir Zelenski a acuzat Europa de lentoare în deciziile cheie, o lentoare în contrast cu „acțiunile îndrăznețe” ale SUA în dosare precum Iran și Venezuela. „În acest moment, NATO există datorită credinței că Statele Unite vor acționa… dar dacă nu o vor face?”, a întrebat el, cerând o armată europeană. Datele Institutului Kiel confirmă o parte din poveste: Europa a alocat 188,6 miliarde de euro Ucrainei până la 31 octombrie 2025, dar aprobările au fost adesea anevoioase. Ursula von der Leyen a replicat criticilor, amintind de un împrumut de 90 de miliarde de euro promis luna trecută și a punctat sec: „faptele vorbesc mai tare decât cuvintele”.
În tot acest timp, Parlamentul European a lăsat de înțeles că ar putea debloca ratificarea acordului comercial UE-SUA, înghețată tocmai din cauza amenințărilor lui Trump. Coincidență? Greu de crezut. Bernd Lange, șeful comisiei de comerț, a temperat optimismul: UE trebuie să rămână vigilentă. „Nu este loc pentru o falsă securitate. Următoarea amenințare va veni cu siguranță.”
Misteriosul „Consiliu al Păcii” al lui Trump, un rival pentru ONU?
Criza Groenlanda nu e singura grijă a liderilor europeni. O altă inițiativă a lui Trump îi pune pe gânduri: „Consiliul Păcii”. Lansat la Davos, proiectul pare a se contura ca o organizație geopolitică sub controlul său direct. Un rival pentru ONU? Președintele Consiliului European, António Costa, a confirmat că UE are „îndoieli serioase” cu privire la acest consiliu. Din UE, doar Ungaria și Bulgaria au acceptat invitația. Restul, nu. Franța, Suedia, Norvegia și Marea Britanie au refuzat. Furtuna taxelor a trecut, dar relația transatlantică rămâne sub tensiune.
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
BravonetGhid esențial despre cum să călătorești inteligent, des și sustenabil
LylaSe căsătorește când împlinește 40 de ani. Viața ei nu a început însă cu nunta
Revista IoanaO cană de mazăre gătită adaugă aproximativ 8 grame de proteine și 8 grame de fibre la cină
News24Reducerea fiscală pentru motorina standard rămâne la 25% până pe 15 octombrie 2026
Dolce SportRomânia a pierdut cu 2-1 la debutul oficial al lui Andrei Coubiș
GetPonyLucid cere 950 de dolari pentru ca unele Air din 2022-2024 să primească noua interfață UX 3.0