Corupția și lipsa de transparență în deciziile administrative: o realitate persistentă în România
La două decenii după Revoluția din 1989, România se confruntă cu o situație alarmantă caracterizată prin corupție endemică, transparență scăzută în procesele decizionale și o societate civilă insuficient informată. Aceste aspecte au fost discutate într-un interviu acordat de Victor Alistar, directorul executiv al Transparency International Romania, pentru portalul Osservatorio sui Balcani.
În ceea ce privește sistemul legislativ românesc comparativ cu cel din Europa Occidentală, Alistar consideră că pe hârtie legislația este bine structurată. Aceasta a fost un factor esențial pentru aderarea României la Uniunea Europeană. Totuși, el subliniază că multe dintre aceste legi sunt ignorate sau aplicate defectuos. De exemplu, conform normelor privind accesul la informații publice, doar 40% dintre solicitările cetățenilor primesc răspunsuri adecvate din partea instituțiilor.
Deși legea prevede transparența proceselor decizionale și interzice discriminarea, implementarea acestor reglementări rămâne deficitară. Alistar observă că există o tendință constantă de a evita respectarea legii atunci când aceasta este percepută ca ineficientă sau nedreaptică. Spre deosebire de societățile occidentale unde cetățenii își asumă un rol activ în influențarea autorităților prin presiuni sociale și politice, România se află într-o etapizare mai lent progresiv.
Directorul Transparency International afirmcă că va dura mulți ani până când noile generații vor dezvolta o culturǎ civicǎ solidǎ care să sprijine respectarea legii. Comisia Europeanǎ a semnalat repetat faptul cǎ Parlamentul Român face eforturi pentru a întârzia reformele necesare şi obstrucţionează lupta împotriva corupţiei la nivel înalt.
Referitor la acuzațiile aduse României din partea Bruxelles-ului privind imunitatea parlamentară scazutã comparativ cu alte state membre ale UE după modificările constituționale din 2003, Alistar avertizează asupra riscurilor unei evaluări pripite a parlamentarilor implicați în anchete care ar putea fi folosite ca instrumente politice.
Hello! How can I assist you today?
Alistar comparǎ România şi Bulgaria cu doi „elevi problematici” ai Uniunii Europene: ambele ţări se confruntã cu probleme grave precum lipsa transparenţei administrative şi integritatea moralã scazutã. În acest context critic al corupției generalizate atât la nivel central cât și local – confirmat de Barometrul Global al Corupției – devine evident că problema nu poate fi rezolvatã doar prin crearea unor instituţii noi sau adoptarea unor legi suplimentare fără un angajament real faţă de schimbare.
În ceea ce privește propunerea președintelui Traian Bãsescu referitoare la trecerea unui sistem parlamentar monocameral și reducerea numărului parlamentarilor la 300, Alistar considerӑ cӑ actualele structuri legislative sunt ineficiente datorită suprapunerii competențelor între cele două camere existente; totuşi el nu crede cӑ simplificarea structurala va îmbunătăţi calitatea legislaţiei fără investiţii serioase în formarea capitalului uman politic.
Alistat sugerează necesitatea dezvoltării unor partide politice mai puternice care să pregătască candidați competenti pentru alegeri viitoare; astfel s-ar putea crea un parlament bicameral eficient dacă responsabilitățile fiecărei camere sunt clar definite iar personalul legislativ este bine instruit si profesionistizat.
Când vine vorba despre sursele corupției – fie ele locale sau naționale – directorul TI subliniazӑ faptul cӑ fenomenul este omniprezent şi afectează toate sectoarele serviciilor publice cum ar fi sănătatea sau educația; chiar dacă s-ar institui zeci de agenții anticorupție acestea nu ar avea impact atâta timp cât practicile necorespunzătoare continuï să existe „în culise”.
Alistar recunoaște importanța grupurilor de interese legitime dar avertizează asupra pericolului distorsionării pieței prin acțiuni ilegale care limitează concurenta corectȃ pe piață.
Pentru combaterea corupției există două perspective distincte: prima vizează eliminarea rapidã a elementelor corupte (o abordare radicalā), iar cea secundā propune reformele sistematice menite sȃ elimine cauzele profunde ale fenomenului (o abordare structuralā). Fiecare metodologie are avantajele sale dar combinând cele două strategii s-ar putea găsi soluții eficiente adaptate specificităților românești.
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
BravonetCheloo le-a cerut colegilor să se bucure după eliminarea sa cu Mihai Ban din Asia Express
LylaCeața mentală poate apărea în perimenopauză. Când dificultățile de memorie cer un consult
Revista IoanaCum pregătești un sos dens din 3 kilograme de roșii. Metoda lui Claudio Del Principe, fără blender
News24Luca Niculescu spune că România a încheiat procedurile tehnice pentru OCDE înaintea celorlalți candidați
Dolce SportSportul pentru copii. Beneficiile mișcării periodice și semnele antrenamentelor prea grele
GetPonyTransportatorii au amânat curse după un nou blocaj TollRO. CNAIR anunță că nu dă amenzi pe durata defecțiunii