După un an în care a criticat și amenințat liderii europeni, Donald Trump descoperă că are nevoie de aliați pentru războiul purtat de SUA și Israel împotriva Iranului. Însă cererea sa de sprijin militar se lovește de un val de refuzuri din partea unor parteneri strategici, tensionând relația transatlantică până la un punct critic.
Lideri importanți precum Keir Starmer din Marea Britanie, Pedro Sanchez din Spania și Emmanuel Macron din Franța au impus condiții stricte sau au refuzat direct să permită folosirea bazelor aeriene pentru operațiunile americane. Potrivit unei analize POLITICO, citată de Digi24, această ruptură amenință să escaladeze într-o confruntare comercială majoră între Statele Unite și Uniunea Europeană.
Refuz categoric la Londra și Madrid
Prim-ministrul britanic Keir Starmer a refuzat să permită decolarea bombardierelor americane de pe bazele din Marea Britanie pentru orice altceva în afara operațiunilor „defensive”. Frustrarea lui Donald Trump a fost evidentă. „Nu avem de-a face cu Winston Churchill”, a declarat președintele american, explicând dezamăgirea sa față de acțiunile lui Starmer.
O poziție la fel de fermă a venit din partea premierului spaniol Pedro Sanchez, care a condamnat operațiunea din Orientul Mijlociu ca fiind o încălcare a legii internaționale. Marți seară, Trump a criticat guvernul lui Sanchez, numindu-l „teribil” și „neprietenos”, și a amenințat că va întrerupe comerțul cu Spania. Replica lui Sanchez a venit prompt miercuri, într-un discurs televizat: „Nu vom adopta o poziție care contravine valorilor și principiilor noastre de teama represaliilor din partea altora”. Ca urmare, avioanele-cisternă americane staționate în Spania au plecat spre alte baze din Europa. Secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, a acuzat direct Madridul, afirmând că atitudinea „extrem de necooperantă” a spaniolilor „a pus în pericol vieți americane.”
Germania acceptă, Franța rămâne critică
În contrast cu Marea Britanie și Spania, Germania a răspuns pozitiv solicitării americane. Cancelarul german Friedrich Merz a primit laude din partea președintelui SUA după ce baza aeriană Ramstein a fost pusă la dispoziția forțelor americane. „Germania a fost grozavă. El a fost extraordinar”, a spus Trump. „Ne lasă să aterizăm în anumite zone și apreciem acest lucru.” Președintele a subliniat că Washingtonul nu așteaptă o implicare directă în luptă din partea Berlinului: „Nu le cerem să pună soldați la sol sau ceva de genul acesta”.
Președintele francez Emmanuel Macron a rămas un prieten critic, numind războiul din Iran periculos și avertizând că nu respectă dreptul internațional. Cu toate acestea, un oficial a declarat pentru POLITICO că unele dintre aeronavele americane de realimentare plecate din Spania au fost mutate temporar în Franța.
Presiuni de la Casa Albă și lecția Irakului
Casa Albă continuă să preseze pentru o cooperare totală. Secretarul de presă Karoline Leavitt a declarat că „președintele se așteaptă ca întreaga Europă – toți aliații noștri europeni, desigur – să coopereze în această misiune mult așteptată… de a zdrobi regimul iranian dictatorial”. Leavitt a susținut că Spania „a fost de acord să coopereze”, o afirmație respinsă imediat de guvernul spaniol.
Poziția fermă a liderilor europeni amintește de refuzul Franței de a sprijini invazia din Irak în 2003, un moment care a subminat încrederea transatlantică. „Presupun că președintele Trump nu a încercat să obțină sprijinul NATO pentru războiul din Iran – poate pentru că nu a crezut că merită”, a declarat Emily Thornberry, președinta comisiei pentru afaceri externe a Parlamentului britanic. „Bănuiesc că acum ar putea învăța o lecție despre ce înseamnă să ai o bază largă de aliați.”
SUA cer ajutor Ucrainei, țară pe care Trump a criticat-o dur
Într-o turnură ironică, Statele Unite solicită acum ajutorul Ucrainei, țară al cărei sprijin a fost redus drastic de Trump și al cărei președinte, Volodimir Zelenski, a fost numit de liderul american, în urmă cu un an, un „dictator” fără „cărți” de jucat. Ucraina a devenit expertă în apărarea anti-drone, iar SUA au nevoie de această experiență. „Partenerii se îndreaptă către noi, către Ucraina, pentru ajutor”, a confirmat Zelenski miercuri. „Cereri în această privință au venit și din partea americană.” Liderul de la Kiev a condiționat ajutorul, precizând că acesta nu trebuie să slăbească apărarea proprie și trebuie „să servească drept investiție în capacitățile noastre diplomatice”.
Un oficial de la Casa Albă a minimalizat tensiunile, dar experții avertizează asupra riscurilor. „Ceea ce îi îngrijorează cu adevărat pe europeni este bravada și suprasolicitarea americană”, a declarat Constance Stelzenmüller de la Brookings Institution. „Gândul că am putea fi martorii autodistrugerii puterii americane – asta cred că pune frică chiar și în mintea celor mai critici aliați.”
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
BravonetPaula Cojocari explică de ce divorțează de Stelian Ogică după doar patru luni de căsnicie
LylaPeste 2 milioane de cancere într-un an au fost cauzate de infecții. Ce măsuri de prevenție recomandă medicii
Revista IoanaCe poți mânca pentru sănătatea intestinală și cum ajungi la reperul de 25-30 de grame de fibre pe zi
News24Se pregătesc reguli noi pentru descărcarea trenurilor cu cereale în Portul Constanța
Dolce SportGheorghe Hagi a ales 23 de fotbaliști pentru returul cu Suedia, cu nouă absențe
GetPonyCând poate poliția să rețină talonul și cum se recuperează. Ce înseamnă dovada de circulație pentru 15 zile
