Ucraina atacă petrolierele rusești din Marea Neagră. Ce este flota fantomă și de ce contează pentru tine

Al treilea petrolier rusesc din această săptămână a raportat că a fost lovit în largul coastei turce. Midvolga-2 se alătură astfel altor două nave, Kairos și Virat, atacate vineri de drone maritime ucrainene. Toate fac parte din așa-numita flotă fantomă a Rusiei, o rețea de sute de tancuri petroliere care transportă petrol rusesc în ciuda sancțiunilor internaționale.

Ce s-a întâmplat cu Midvolga-2

Direcția Generală pentru Afaceri Maritime din Turcia a anunțat marți că petrolierul Midvolga-2 a raportat un atac la aproximativ 130 de kilometri de coastă. Nava transporta ulei de floarea soarelui către Georgia. Cei 13 membri ai echipajului nu au fost răniți, iar nava nu a solicitat asistență, îndreptându-se spre portul turcesc Sinop.

Postul de televiziune turc NTV a raportat că atacul a fost efectuat cu o dronă kamikaze. Un oficial turc a declarat pentru Reuters că mesajele necesare au fost transmise părților implicate, inclusiv autorităților ucrainene.

Atacul vine la doar câteva zile după ce Ucraina a lovit vineri alte două petroliere sub pavilion rusesc. Kairos și Virat se îndreptau către un port rusesc pentru a încărca petrol destinat piețelor străine, conform unui oficial de la Kiev citat de Reuters.

Ce este flota fantomă a Rusiei

După ce țările G7 și Uniunea Europeană au impus în 2022 un plafon de preț pentru petrolul rusesc, Moscova a construit o rețea clandestină de nave pentru a-și continua exporturile. Această flotă fantomă numără peste 600 de nave, multe dintre ele aproape de sfârșitul duratei de viață, cumpărate la prețuri ridicate pentru a menține fluxul de petrol către China, India și Turcia.

Navele folosesc diverse tactici pentru a evita detectarea. Își schimbă frecvent pavilionul, se înregistrează sub steaguri de conveniență în țări mici, dezactivează sistemele de urmărire și efectuează transferuri de la navă la navă în largul mării pentru a ascunde originea încărcăturii.

Conform unui raport recent al Centre for Research on Energy and Clean Air, un centru de cercetare din Helsinki, 113 astfel de nave au navigat sub pavilion fals doar în primele nouă luni ale acestui an. Ele au transportat aproximativ 11 milioane de tone de țiței rusesc, în valoare de 4,7 miliarde de euro.

Această flotă operează în afara sistemului internațional de asigurări, ceea ce înseamnă că în caz de accident sau scurgere de petrol nu există garanții financiare pentru acoperirea daunelor. Experții avertizează că un dezastru ecologic major este doar o chestiune de timp.

De ce atacă Ucraina petrolierele

Kievul a suferit ani de zile atacuri grele asupra infrastructurii sale energetice. Acum încearcă să întoarcă situația, concentrându-se pe perturbarea industriei petroliere rusești pentru a priva Moscova de fondurile necesare susținerii războiului.

În ultimele luni, Ucraina a lovit rafinării, terminale de țiței și acum nave din flota fantomă. Serviciul de Securitate al Ucrainei și Marina ucraineană au folosit drone maritime Sea Baby, echipate cu focoase întărite și capabile să parcurgă distanțe lungi.

Atacurile de vineri au reprezentat o schimbare de tactică. Până acum, Ucraina viza în principal facilități portuare statice. Lovirea navelor individuale în larg semnalează o nouă fază a campaniei de perturbare a exporturilor rusești de petrol.

Ministerul rus de Externe a calificat atacurile asupra petrolierelor și infrastructurii din Marea Neagră drept acte de terorism care amenință libertatea de navigație în regiune. Marți, un atac cu drone ucrainene a provocat un incendiu la o instalație petrolieră din regiunea rusă Oryol.

Poziția dificilă a Turciei

Turcia se află într-o situație delicată. Ca membru NATO, a oferit sprijin militar Ucrainei. Dar a refuzat să se alăture sancțiunilor occidentale împotriva Kremlinului și insistă asupra menținerii securității navigației în Marea Neagră.

Președintele Recep Tayyip Erdogan a avertizat luni că atacurile asupra transportului comercial în Marea Neagră semnalează o escaladare îngrijorătoare a conflictului. Într-un discurs televizat, el a declarat că Turcia nu poate tolera aceste atacuri care amenință siguranța navigației, viața și mediul, mai ales în propria sa zonă economică exclusivă.

Ankara a încercat să joace rolul de mediator de la începutul războiului, găzduind trei runde de negocieri de pace. Menține relații cordiale atât cu Kievul, cât și cu Moscova, o echilibrare tot mai dificilă pe măsură ce conflictul se intensifică.

Sancțiunile internaționale și limitele lor

Comunitatea internațională a luat măsuri repetate împotriva flotei fantomă. În ianuarie 2025, Departamentul Trezoreriei SUA a adăugat aproximativ 180 de nave pe lista sancțiunilor, alături de zeci de comercianți și directori din sectorul petrolier rusesc. Australia a sancționat 60 de nave în iunie 2025, iar Regatul Unit a adăugat 135 de petroliere în iulie 2025.

Uniunea Europeană continuă să extindă listele de sancțiuni. În al 15-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, au fost incluse zeci de nave implicate în transportul ilicit de petrol rusesc. Ucraina negociază deja cu UE pentru al 20-lea pachet de sancțiuni, care să vizeze în continuare flota fantomă.

Cu toate acestea, sancțiunile au avut un efect limitat. Navele continuă să circule, schimbându-și pavilionul și traseele pentru a evita detectarea. Rusia a investit aproximativ 10 miliarde de dolari în această flotă de la începutul războiului, conform Școlii de Economie din Kiev.

De aceea, Ucraina a trecut la acțiune directă. Dacă sancțiunile nu opresc navele, dronele ar putea-o face.

Ce înseamnă pentru Marea Neagră și Europa

Atacurile recente au ridicat îngrijorări serioase privind impactul ecologic și siguranța transportului maritim în Marea Neagră, o zonă deja considerată cu risc ridicat după ani de război și prezența munițiilor din conflicte anterioare.

Navele din flota fantomă sunt adesea vechi și prost întreținute. Operează fără asigurări adecvate din piețele occidentale. Un accident major ar putea provoca o catastrofă ecologică fără precedent în regiune.

În decembrie 2024, două petroliere din flota fantomă s-au scufundat în Marea Neagră în apropierea coastei ruse, provocând cea mai gravă criză de mediu din ultimul deceniu în regiune. Ucraina a cerut comunității internaționale să ia măsuri pentru a descuraja această flotă.

Douăsprezece țări, inclusiv Marea Britanie, Germania, Polonia, Olanda și statele nordice și baltice, au convenit în decembrie 2024 să coopereze pentru a perturba și descuraja flota fantomă rusă.

Ce urmează

Marea Neagră a devenit unul dintre principalele fronturi în lupta pentru veniturile energetice ale Rusiei în timp de război. Navele care eludează sancțiunile se află acum direct în linia de foc.

Pentru armatori, navlositori și asigurători deja îngrijorați de navele vechi și slab asigurate care operează aproape de zonele de conflict, perspectiva că petrolierele sancționate ar putea fi atacate în drum spre sau dinspre porturile rusești schimbă fundamental calculul riscurilor.

Dacă te întrebi cum te afectează direct această situație, răspunsul stă în prețul petrolului și în riscurile ecologice. Perturbarea exporturilor rusești poate influența prețurile globale ale energiei. Iar un dezastru ecologic în Marea Neagră ar afecta întreaga regiune, inclusiv țările riverane precum România.

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră

LylaCum îți înveți băiatul să respecte refuzul și să reziste presiunii grupului prin 4 exerciții de zi cu ziRevista IoanaCum alegi alimentele cu carotenoide și ce înseamnă pentru tine rezultatele studiilor despre sănătateNews24Traian Băsescu anticipează că AUR va pierde susținere în sondajeDolce SportLa 16 ani, Sun devine revelația turneului WTA de la BeijingGetPonyA7 ar ajunge la Pașcani în iunie 2027. Ionuț Ciurea explică de ce constructorul a depășit termenulBravonetPărinții Irinei Rimes se mută la București. Artista locuiește deja lângă fratele ei, Vitali