Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a semnat pe 10 iulie un decret pentru înființarea unui comandament special al Forțelor Armate, destinat loviturilor cu rază lungă de acțiune. Scopul noii structuri este concentrarea tuturor resurselor disponibile pentru a reduce potențialul militar al Rusiei și pentru a produce un „impact practic global” asupra inamicului pe durata acestui război.
Până de curând, Kievul folosea armele cu rază lungă de acțiune pe măsură ce le primea de la aliați, operând sub o serie de restricții care au fost relaxate abia de la sfârșitul anului trecut. Noua decizie mută accentul de la o abordare fragmentată la coordonarea riguroasă a tuturor acestor capabilități într-un singur centru de comandă. Această schimbare strategică sugerează o pregătire intensă pentru atacuri sincronizate, o mutare menită să lovească puternic logistica Moscovei.
Liderul de la Kiev a explicat decizia în cursul aceleiași zile, potrivit Adevarul, conturând direcția în care vor fi îndreptate viitoarele operațiuni pe front.
„Astăzi, am semnat un decret privind înființarea unui comandament special în cadrul Forțelor Armate ale Ucrainei, un comandament destinat loviturilor cu rază lungă de acțiune, cu un impact practic global asupra Rusiei în contextul acestui război.”
Inițiativa anunțată de administrația prezidențială vine într-un moment în care armata ucraineană încearcă să mute o parte din povara conflictului cât mai adânc în teritoriul controlat de ruși. Prin distrugerea depozitelor de arme și a centrelor logistice, comandanții ucraineni speră să câștige timp prețios pentru propriile trupe aflate în prima linie, forțând în același timp Moscova să își regândească rutele de aprovizionare.
Russia’s gasoline crisis is deepening – quite justly – in response to Putin’s reluctance to end this war. We have put forward proposals on how to bring peace closer, and we have support not only among our partners around the world, but also within Putin’s own circle. They… pic.twitter.com/vVwIdfRMS4
— Volodymyr Zelenskyy / Володимир Зеленський (@ZelenskyyUa) July 10, 2026
Concentrarea resurselor pentru lovituri de adâncime
Noul comandament este gândit să maximizeze eficiența arsenalului pe care armata îl are deja la dispoziție. Fără o creștere imediată și masivă a stocurilor de muniție din partea Occidentului, capacitatea trupelor de a lovi precis și repetat devine absolut crucială pentru slăbirea mașinăriei de război ruse.
Președintele ucrainean a detaliat așteptările clare pe care le are de la această inițiativă militară, subliniind nivelul de mobilizare dorit.
„Acest comandament trebuie să concentreze 100% din resursele disponibile pentru a reduce și mai mult potențialul militar al Rusiei.”
Prin centralizarea tuturor eforturilor militare de acest tip, autoritățile de la Kiev urmăresc să aleagă ținte precise care pot paraliza pe termen lung mișcările de trupe. Lovirea depozitelor de muniție, a bazelor logistice și a facilităților de sprijin din spatele frontului poate încetini masiv ritmul ofensivei inamice. Astfel, chiar și atunci când volumele de rachete lansate nu sunt uriașe, impactul asupra capacității de luptă a inamicului va fi unul sever, tăind resursele trupelor de asalt ruse.
Deși detaliile privind bugetul și componența exactă a noului comandament nu au fost încă făcute publice, decizia arată că Ucraina transformă loviturile de adâncime dintr-o serie de reacții tactice punctuale într-un efort de război continuu. Obiectivul este menținerea unei presiuni constante asupra infrastructurii militare, complicând planurile de luptă ale Kremlinului.
Capacitatea reală depinde de armele occidentale și de restricțiile lor
Forțele ucrainene au deja o experiență considerabilă cu arsenalul occidental de precizie, primind anterior rachete ATACMS din Statele Unite, alături de rachete Storm Shadow și SCALP furnizate de Marea Britanie și Franța. Odată cu relaxarea restricțiilor de utilizare, măsură aplicată încă de la sfârșitul anului trecut, armata a putut atinge ținte aflate la distanțe mult mai mari, lărgind astfel raza de acțiune a operațiunilor sale.
Totuși, succesul acestei noi structuri rămâne strâns legat de sprijinul continuu și de deciziile politice ale partenerilor internaționali. Un exemplu recent al acestor ezitări este votul din Parlamentul Germaniei, care a respins propunerea de a livra Ucrainei rachete de croazieră Taurus. Aceeași propunere respinsă includea, de asemenea, creșterea producției de rachete interceptoare Patriot PAC-2 și suplimentarea ajutorului militar și umanitar.
Refuzul Berlinului privează Kievul de un instrument militar extrem de puternic. Rachetele Taurus au o rază de acțiune de aproximativ 500 de kilometri, ceea ce ar fi permis lovirea unor ținte aflate mult mai departe decât o pot face majoritatea armelor occidentale livrate până acum. Fără acces la acest tip de armament, armata ucraineană rămâne limitată în capacitatea de a atinge anumite puncte nevralgice situate adânc în teritoriul inamic.
În același timp, o parte dintre aliați au făcut pași importanți pentru a asigura funcționarea neîntreruptă a sistemelor de apărare antiaeriană furnizate deja pe parcursul conflictului. În timpul summitului NATO de la Ankara, Statele Unite, Polonia, Germania, Olanda și Suedia au semnat un acord esențial pentru crearea unui centru european de mentenanță. Această nouă structură regională este destinată rachetelor interceptoare PAC-3 folosite de sistemele Patriot, reflectând nevoia de a menține echipamentele complexe în stare de funcționare pe termen foarte lung.
Provocările unui război de uzură
Mai multe obstacole stau în calea succesului pe care îl anticipează Kievul prin acest nou comandament. În primul rând, fluxul de muniție pentru armele cu rază lungă de acțiune aprobate deja trebuie menținut la un nivel constant, altfel inițiativa riscă să rămână doar o formă fără fond, lipsită de mijloacele necesare pentru a produce efectul tactic dorit pe linia frontului.
O altă provocare majoră este dinamica politică de la nivelul statelor care livrează tehnică militară. Episodul din Parlamentul Germaniei evidențiază ezitările care încă persistă în cancelariile occidentale atunci când vine vorba de extinderea arsenalului ofensiv al Ucrainei. În spatele declarațiilor de susținere internațională, realitatea aspră din teren depinde strict de sistemele care trec efectiv granița și de regulile de angajare care le însoțesc.
Eficiența comandamentului depinde și de vulnerabilitatea rețelelor logistice ruse în fața unor atacuri repetate și bine coordonate. Loviturile direcționate constant asupra rutelor majore de transport ale forțelor inamice au scopul de a perturba întregul flux de provizii. Odată lovite aceste noduri de comunicare, trupele ruse vor fi nevoite să aloce resurse suplimentare doar pentru a-și proteja liniile de aprovizionare, încetinind astfel încercările de avansare.
Multe aspecte ale deciziei semnate de Volodimir Zelenski rămân, pentru moment, necunoscute, cum ar fi calendarul prin care comandamentul va fi complet operațional. Adevărata măsură a acestei reorganizări militare se va vedea în intensitatea cu care ucrainenii vor reuși să destabilizeze inamicul și în disponibilitatea Occidentului de a susține necondiționat acest nou ritm operațional.
O strategie gândită pe termen lung
Prin concentrarea tuturor capabilităților de lovire la distanță sub o singură umbrelă, Kievul semnalează clar că se pregătește pentru un război lung de uzură, în care degradarea resurselor adversarului devine la fel de importantă ca și recuperarea de teritoriu. Strategia ucraineană încearcă să echilibreze balanța de forțe mutând lupta dincolo de tranșeele aflate sub asediu.
Totul se reduce, în cele din urmă, la sprijinul militar extern. Dacă fluxul de arme occidentale va fi constant și restricțiile de utilizare vor rămâne relaxate, structura creată de Zelenski are șanse mari să provoace pagube devastatoare armatei ruse. În caz contrar, dacă aliații ezită, noul comandament riscă să devină doar o inițiativă ambițioasă pe hârtie, a cărei forță de lovire va fi mereu dictată de prudența politică de la mii de kilometri distanță.
Citește și:
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
Revista IoanaFrunzele de nuc pot fi compostate. Lângă roșii ajunge doar compostul bine descompus
News24Frunzele și crengile de aruncat, arse în curte, pot aduce amenzi de până la 45.000 de lei
Dolce SportMeciurile de sâmbătă din Superliga încep la 16:00 și 19:00. Cele de luni încep cu 30 de minute mai devreme
GetPonyTraficul din București este restricționat duminică între Aleea Privighetorilor și Aleea Padina
BravonetSmiley și Pavel Bartoș au întâlnire gratuită la Timișoara pe 31 octombrie. Proiecția este cu bilet
LylaRochiile de mireasă cu fuste mari apar în moda pentru 2027. Ce se verifică la probă și în contract



