Comisia Europeană analizează posibilitatea de a suspenda fonduri UE în valoare de 1,5 miliarde de euro destinate Serbiei. Măsura vine pe fondul îngrijorărilor legate de statul de drept și de reformele judiciare controversate introduse de Belgrad în luna ianuarie. Anunțul a fost făcut luni de Comisarul pentru Extindere, Marta Kos, în fața parlamentarilor europeni.

Îngrijorări tot mai mari la Bruxelles

Semnalul de alarmă a fost tras direct de la vârful Comisiei. Marta Kos a subliniat o serie de probleme grave care macină parcursul european al Serbiei, țară candidată la aderare încă din 2012. Ea a avertizat europarlamentarii cu privire la presiunile asupra sistemului judiciar, restricțiile impuse libertății presei și reprimarea protestelor, pe lângă tensiunile politice mai largi legate de legăturile strânse ale țării cu Rusia.

Declarația sa a fost tranșantă. „Suntem din ce în ce mai îngrijorați de ceea ce se întâmplă în Serbia. De la legi care subminează independența justiției la reprimarea protestatarilor și amestecul recurent în presa independentă”, a afirmat Kos.

Reforme judiciare sub lupă

Dar cum s-a ajuns aici, pe bune? Piesa centrală a conflictului pare să fie un pachet de amendamente legale care, la prima vedere, ar trebui să reformeze sistemul. Numai că lucrurile stau puțin diferit. Comisarul Kos și-a exprimat îngrijorarea specifică față de aceste modificări, care creează o formă viciată de autonomie pentru procurorii anticorupție din Serbia și, în același timp, slăbesc independența puterii judecătorești.

reformele introduse în ianuarie sunt considerate un pas înapoi.

Relația cu Rusia și protestele, picătura care a umplut paharul?

Parcursul Serbiei către Uniunea Europeană a încetinit vizibil în ultimii ani. Iar motivele sunt multiple. Unul dintre ele este legat de apropierea de Rusia și de reprimarea de către președintele Aleksandar Vučić a protestelor antiguvernamentale și anticorupție. Acestea au izbucnit în decembrie 2024, după ce o copertină de beton s-a prăbușit la o gară din Novi Sad, ucigând 16 persoane.

Tensiunile cu UE au fost alimentate și de poziția Belgradului față de invazia Ucrainei. E drept că Serbia a condamnat războiul de agresiune, însă a refuzat constant să impună sancțiuni Moscovei. V-ați fi gândit că acest refuz va cântări atât de greu în ecuația europeană? Se pare că da, având în vedere că în mai 2025, Parlamentul European a adoptat o rezoluție prin care critica exact lipsa de aliniere a Serbiei la politica externă a UE.

Se așteaptă verdictul Comisiei de la Veneția

Decizia finală a Comisiei Europene nu va veni, însă, mâine. Bruxelles-ul așteaptă evaluarea Consiliului Europei privind legea justiției aprobată în ianuarie. Mai exact, este vorba despre opinia Comisiei de la Veneția (un organism consultativ al Consiliului Europei), care a efectuat o vizită la Belgrad în perioada 16-17 martie pentru a-și pregăti raportul.

Poziția UE rămâne, cel puțin la nivel declarativ, una de sprijin condiționat. „Vom continua să sprijinim Serbia pe calea sa europeană. Dar ne așteptăm ca autoritățile să își alinieze pe deplin legile justiției cu recomandările Comisiei de la Veneția și să restabilească independența presei”, a mai precizat Kos luni.

Așteptarea continuă.

Într-un comunicat de presă de la mijlocul lunii martie, Consiliul Europei a confirmat că „Comisia de la Veneția va emite opinia de urgență în săptămânile următoare”.

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

Aleksandar Vucic Comisia Europeană Marta Kos Serbia Uniunea Europeană