Comisia Europeană analizează posibilitatea de a impune o taxă pe profiturile excepționale ale industriei de petrol și gaze, în contextul creșterii prețurilor la energie pe fondul războiului din Iran. Propunerea, presată de cinci state membre, readuce în discuție un mecanism similar celui aplicat în 2022, care a generat la acea vreme venituri suplimentare de aproximativ 28 de miliarde de euro.
Presiune din partea a cinci state membre
Austria, Germania, Italia, Portugalia și Spania sunt țările care au cerut Comisiei să ia în considerare măsuri pentru a limita profiturile excesive ale companiilor energetice. Într-un document văzut de redacția noastră, cele cinci guverne cer o „distribuire echitabilă a poverii” generate de facturile uriașe la energie. Mai mult, acestea solicită ca taxa să fie extinsă și asupra profiturilor obținute în străinătate de multinaționalele din domeniul combustibililor fosili, deși nu este clar dacă Executivul UE va merge atât de departe.
Louise Bogey, purtător de cuvânt al Comisiei, a confirmat că se analizează situația. „Deși nu ne aflăm în aceeași situație, este important să luăm în considerare lecțiile învățate din 2022, inclusiv contribuția temporară de solidaritate a UE”, a declarat aceasta, referindu-se la taxa pe profiturile excepționale aplicată anterior.
O criză mai acută decât în 2022
Situația actuală este considerată mai gravă decât criza energetică din 2022. Motivul? O penurie suplimentară de aproximativ 20% din petrolul global provenit din statele din Golf, care nu mai poate tranzita Strâmtoarea Ormuz. Acest coridor energetic important este practic blocat de Iran, ca represalii pentru atacurile militare ale Statelor Unite și Israelului din 28 februarie.
Iar costurile se văd deja. Un studiu recent al Institutului Jacques Delors, care a evaluat măsurile luate de 22 de țări UE pentru a reduce facturile la energie (precum plafonări de preț sau reduceri de taxe), arată că acestea au costat deja 9 miliarde de euro. La această sumă se adaugă costuri suplimentare estimate la 13 miliarde de euro din importuri mai scumpe de combustibili fosili de la începutul războiului din Iran.
Unde e profitul? Voci critice
Numai că nu toată lumea vede lucrurile la fel. Unii experți se întreabă, pe bune, unde sunt aceste profituri excepționale. Cyril Widdershoven, expert pe piața globală de energie la firma de consultanță Strategy International, este extrem de sceptic.
„Unde este profitul excepțional? Nu îl văd… chiar și petrolul din Rezervele Strategice care este vândut va trebui să fie reaprovizionat la prețuri mai mari decât de obicei, deci care profituri excepționale? Totul devine mai scump, inclusiv pentru companiile petroliere, deci și noile lor proiecte și potențialele eforturi de ecologizare… deci care profituri excepționale?”, a declarat Widdershoven.
Miliarde de euro în joc
De cealaltă parte, susținătorii taxei argumentează că aceste profituri nu sunt generate de decizii de business sau de productivitate, ci de „noroc sau evenimente externe, neprevăzute”. Tijmen Tuisma, cercetător la Tax Justice Network, consideră că „impozitarea acestor profituri nu afectează deciziile de afaceri, inclusiv investițiile.”
Dar cum ar funcționa, mai exact, o astfel de taxă? Tuisma oferă o comparație simplă: „O astfel de taxă poate fi comparată cu impozitarea progresivă a veniturilor personale: dacă venitul tău se află într-un prag inferior, procentul de impozit pe care îl plătești este mai mic. Dacă venitul tău se află într-un prag superior, procentul de impozit este mai mare.” companiile care obțin profituri neobișnuit de mari din cauza unor circumstanțe favorabile (cum ar fi o criză) ar trebui să contribuie mai mult.
Iar cifrele avansate de grupul de campanie Transport and Environment (T&E) sunt uriașe. Un studiu al acestora sugerează că, dacă prețurile actuale și instabilitatea pieței persistă până la sfârșitul anului, s-ar putea genera profituri excedentare de circa 20 de miliarde de euro de-a lungul lanțului de aprovizionare cu carburanți rutieri. Dacă taxa ar fi impusă și producătorilor de țiței, veniturile ar putea sări la 51 de miliarde de euro.
Industria petrolieră se opune vehement
clar, industria de petrol și gaze respinge categoric ideea. Într-o declarație oficială, FuelsEurope, un organism comercial care reprezintă companiile multinaționale din sector, avertizează asupra consecințelor.
„Subliniem că marjele de rafinare sunt extrem de ciclice și că o impozitare extraordinară repetată, după contribuția de solidaritate din 2022, ar crea imprevizibilitate legislativă, ar descuraja investițiile pe termen lung, ar accelera închiderea rafinăriilor și ar crește dependența de importuri”, se arată în comunicat.
Ecologiștii, în schimb, nu sunt impresionați. Ei susțin că măsurile care scad artificial prețurile doar golesc fondurile publice fără a rezolva cauza principală. Christophe Jost, coordonator de politici energetice la ONG-ul Climate Action Network Europe, consideră că soluția pe termen lung este alta. „Dincolo de asta, reducerea dependenței de combustibilii fosili și investițiile rapide în surse regenerabile, stocare, electrificare și rețele trebuie să fie în centrul strategiei energetice pe termen lung a UE.”
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
Dolce SportEșecul României cu Polonia, 0-6, pune în discuție apărarea și alegerea portarului
GetPonyA0 Nord ar putea primi trafic pe Lotul 3 în jurul datei de 20 octombrie. Tronsonul permite legătura cu A2
BravonetPaula Cojocari explică de ce divorțează de Stelian Ogică după doar patru luni de căsnicie
Lyla18 exerciții pentru un trunchi mai puternic. Rutina începe cu cel puțin cinci mișcări
Revista IoanaPoți lua Omega-3 din 7 pești, de două ori pe săptămână. Macroul regal se consumă rar
News24Moscova cere diplomaților străini să părăsească Kievul și anunță continuarea bombardamentelor
