O lege controversată care permite percheziții la domiciliu și crearea de centre de detenție în afara Uniunii Europene pentru a accelera returnarea migranților ilegali a fost aprobată la nivel de comisie în Parlamentul European. Votul a scindat majoritatea tradițională a Parlamentului, creând o nouă alianță între centru-dreapta și extrema dreaptă.
Proiectul legislativ, care urmează să fie supus votului în plen, vizează creșterea ratei de returnare a migranților aflați în situație neregulamentară, care în prezent este de doar 20%. Potrivit Euronews, Comisia pentru Libertăți Civile, Justiție și Afaceri Interne (LIBE) a aprobat luni o versiune a textului susținută de grupurile de centru-dreapta, dreapta și extremă dreapta, în timp ce partidele de stânga și-au anunțat opoziția fermă.
O nouă alianță politică fracturează majoritatea tradițională
Votul din comisie confirmă o tendință a Partidului Popular European (PPE) de a se alătura Conservatorilor și Reformiștilor Europeni (ECR) și grupurilor de extremă dreapta Patrihoți pentru Europa (PfE) și Europa Națiunilor Suverane (ESN) în dosarele legate de migrație. Negocierile din cadrul majorității centriste tradiționale, formată din PPE, Socialiști și Democrați (S&D), liberalii de la Renew Europe și Verzi, au eșuat.
Negociatorul principal al PPE, François-Xavier Bellamy, a acuzat socialiștii că au refuzat să accepte principiile de bază ale legii. „Avem nevoie de acțiune acum în lupta împotriva migrației ilegale, deoarece doar 20% din deciziile de returnare emise în toată Europa sunt efectiv implementate”, a declarat el jurnaliștilor după vot. Pe de altă parte, grupurile de stânga critică dur rezultatul.
Critici dure: „O ideologie rasistă și populistă”
Opozanții legii susțin că aceasta încalcă drepturi fundamentale și introduce metode agresive. Europarlamentarul Verzilor, Mélissa Camara, a declarat pentru Euronews că proiectul încalcă „principiile de bază ale statului de drept”. „Textul adoptat reflectă o ideologie rasistă și populistă. Va pune în pericol viețile oamenilor și le va încălca demnitatea”, a afirmat Camara.
Una dintre cele mai controversate prevederi permite autorităților să percheziționeze locuința sau „alte locuri relevante” unde s-ar putea ascunde un cetățean dintr-o țară terță care a primit un ordin de expulzare. Organizațiile neguvernamentale compară aceste măsuri cu raidurile efectuate de agenția americană ICE. „Acest lucru ar putea deschide ușa pentru ca poliția să facă raiduri în casele persoanelor suspectate că găzduiesc migranți, precum și în birourile și adăposturile administrate de organizații umanitare”, a explicat Silvia Carta, ofițer de advocacy la Picum, o rețea de organizații din domeniul migrației.
Centre de detenție în afara UE, fără monitorizare independentă
Legea ar permite statelor membre să returneze migranții în țări terțe, chiar dacă aceștia nu provin de acolo, prin acorduri bilaterale pentru construirea unor centre de detenție numite „hub-uri de returnare”. Aceste centre pot fi locuri de tranzit sau locații unde o persoană este reținută pe termen lung, ridicând îngrijorări cu privire la drepturile migranților, care ar fi trimiși în țări cu care nu au nicio legătură.
Respectarea drepturilor fundamentale în aceste centre este un alt motiv de îngrijorare, mai ales că Parlamentul European a eliminat o prevedere care instituia un mecanism independent de monitorizare. „Faptul că aceste centre ar putea fi înființate prin aranjamente, memorandumuri de înțelegere informale sau alte forme de consens, ar însemna că nu există standarde legale clare și puternice de monitorizare”, a adăugat Carta. Responsabilitatea monitorizării revine exclusiv statelor membre.
Charlie Weimers, negociatorul principal al grupului ECR, a subliniat că eficiența este scopul principal. „Va depinde de statele membre să-și prioritizeze agențiile de aplicare a legii pentru a impune cu adevărat aceste [reguli], deschizând calea către o politică eficientă de returnare”, a spus el. Proiectul de lege mai modifică și efectul suspensiv automat al contestațiilor, lăsând la latitudinea autorităților judiciare decizia de a suspenda sau nu o deportare, de la caz la caz. După votul final din plenul Parlamentului, textul va fi negociat cu statele membre și ar putea deveni lege în următoarele luni.
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
Dolce SportRomânia începe Nations League în Suedia după șase deplasări fără victorie
GetPonyGreen Water & Power și Autel pun în funcțiune al 10.000-lea port de încărcare după trei ani
BravonetHoroscop 27 septembrie 2026. Scorpion și Săgetător au azi o decizie de luat
LylaToshisuke Kanazawa a câștigat al 19-lea titlu național la 90 de ani. Cum își adaptează antrenamentele
Revista IoanaLumina din dormitor a fost asociată cu riscuri cardiovasculare. Cum reduci expunerea
News24Salariul minim cumpără cu 23% mai multe alimente, deși prețurile au urcat cu 53% în cinci ani