Un soldat ucrainean, declarat mort în baza unei probe ADN și înmormântat de familie în 2023, s-a întors acasă după aproape trei ani de captivitate în Rusia. Nazar Daletskyi, voluntar pe front, a fost eliberat recent în cadrul unui schimb de prizonieri, spre șocul mamei sale care îi vizita mormântul săptămânal. Primul său telefon a fost către ea: „Mamă, sunt în viață”.
„Mort” pe baza unei probe ADN
În mai 2023, vestea a lovit ca un trăsnet. Nataliia, mama soldatului, a fost informată de un oficial ucrainean din Harkov că Nazar murise în septembrie anul precedent, chiar în ziua în care împlinise 44 de ani. Detaliile păreau clare: un convoi de mașini din regiunea Donețk fusese atacat, iar Nazar se afla într-una dintre ele, alături de alți soldați deghizați în civili.
La început, Nataliia nu a crezut povestea. Ea știa că fiul ei fusese luat prizonier, după un telefon bizar primit cu mult timp în urmă de la un bărbat care a spus scurt: „Fiul dumneavoastră a fost luat prizonier”. Când l-a întrebat cine este, răspunsul a venit la fel de sec: „Sunt cel care l-a capturat”. Apoi apelul s-a închis. Numai că oficialul de la Harkov a fost categoric. „ADN-ul este o potrivire clară”, i-a spus acesta Nataliiei. „Dacă nu vreți să luați rămășițele, îl putem înmormânta aici.”
Gândul că mormântul fiului ei ar fi fost atât de departe a convins-o. „Am spus: «Bine, dacă este într-adevăr băiatul meu, dacă ADN-ul se potrivește, îl vom aduce acasă».”
Funeraliile unui erou viu
Rămășițele au fost aduse în satul natal, Velykyi Doroshiv, în doi saci. Peste ele, în sicriu, a fost așezată o uniformă militară. Dar Nataliia a adăugat și câteva lucruri personale, într-un gest de o durere sfâșietoare.
„Am pus un trening, o geacă elegantă și niște pantofi frumoși… și i-am pus și ceva de mâncare. M-am gândit că bietul băiat fusese prizonier, probabil îi fusese foame. Am pus biscuiți, ciocolată, lucruri de genul acesta”, a povestit ea.
A urmat o înmormântare în toată regula.
Opt preoți au rostit rugăciuni, iar o fanfară militară a cântat marșul funebru. Nazar a fost înmormântat lângă tatăl său. În lunile ce au urmat, Nataliia a vizitat mormântul cel puțin o dată pe săptămână. În mai 2024, a primit chiar și un document semnat de comandantul armatei ucrainene, Oleksandr Syrskyi, prin care Nazar era decorat post-mortem.
Telefonul care a schimbat totul
Și totuși, într-o zi din septembrie anul trecut, o nepoată i-a adus o veste incredibilă: doi prizonieri de război întorși din Rusia spuneau că l-au văzut pe Nazar în viață. „Plângeam de bucurie, țipam, dar mi-am spus că până nu îi aud vocea nu o să cred”, a mărturisit Nataliia.
Confirmarea oficială a venit la începutul acestui an, iar în februarie a fost inclus într-un schimb de prizonieri. La scurt timp după ce a pășit pe teritoriul Ucrainei, Nazar a primit un telefon. Momentul reîntâlnirii vocale a fost filmat și a devenit viral. Vă puteți imagina șocul?
„Doamne, cât de mult am așteptat să te aud, copilul meu drag”, a spus ea printre lacrimi. „Ai mâini, ai picioare? Ești întreg?”
Nazar, care locuiește momentan într-un centru de recuperare, nu știa nimic despre propria sa moarte și înmormântare. Inițial, când voluntarii au încercat să-i explice situația, a crezut că ei, de fapt, îi spun că mama lui a murit în timpul captivității sale.
Misterul rămășițelor și o eroare de neînțeles
Cum vine asta, o potrivire ADN clară pentru un om care era în viață? Poliția a chemat-o pe Nataliia pentru noi probe ADN, întrebând-o dacă nu cumva a mai avut un fiu, pentru că altă explicație nu părea să existe. Răspunsul ei a fost, pe bună dreptate, tranșant.
„Cred că mi-aș aminti dacă aș fi născut un alt copil. Dacă potrivirea ADN ar fi fost cu tatăl, atunci orice ar fi fost posibil, dar era cu mine”, a spus ea.
Un mister imens rămâne. Ale cui rămășițe au fost identificate greșit? Undeva, o altă familie poate încă speră, fără să știe că va primi o veste devastatoare.
După reapariția lui Nazar, rămășițele au fost exhumate și trimise la un laborator pentru noi teste (rezultatele sunt așteptate în săptămânile următoare). În cimitirul din Velykyi Doroshiv, pământul unde fusese mormântul arată încă proaspăt răscolit. Iar lângă, aruncată pe jos, stă crucea de lemn spartă, alături de o placă metalică pe care stă scris un slogan ce capătă acum un sens literal: „Eroii nu mor.”
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
News24Două case, o anexă și două mașini, distruse de un incendiu în Ragla
Dolce SportRomânia caută primele puncte cu Bosnia și Herțegovina, sub arbitrajul portughezului Luís Godinho
GetPonyUn pahar de vin cere un interval orientativ de 3,5 ore înainte de condus. Berea și tăria au alte repere
BravonetDupă 40 de ani de carieră, Monica Anghel spune că nu aleargă numai după bani
LylaApa de orez poate netezi temporar părul, dar nu îi grăbește creșterea. Cum o folosești fără să-l încarci
Revista IoanaDouă kiwi verzi apar în studiile despre tranzitul intestinal. Ce a analizat EFSA timp de 15 ani