Externe

Ursula von der Leyen, din nou sub presiune: două moțiuni de cenzură în Parlamentul European

Ursula von der Leyen, din nou sub presiune: două moțiuni de cenzură în Parlamentul European
European Commission President Ursula von der Leyen delivers a media statement at EU headquarters in Brussels, Belgium, Thursday, Aug. 28, 2025.,Image: 1032015243, License: Rights-managed, Restrictions: This content is intended for editorial use only. For other uses, additional clearances may be required., Model Release: no, Pictured: Ursula Von Der Leyen, Credit line: AP / AP / Profimedia

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, se pregătește pentru o nouă probă politică dificilă. Atât grupurile de extremă dreapta, cât și cele de extremă stângă din Parlamentul European intenționează să depună moțiuni de cenzură împotriva sa, la doar trei luni după o tentativă similară.
„Nu este pentru prima dată când Ursula von der Leyen se confruntă cu o asemenea încercare, însă contextul actual este mai tensionat ca oricând, iar presiunile din ambele extreme politice se amplifică”, au comentat surse europene citate de Reuters.

Ursula von der Leyen: două moțiuni, un singur obiectiv: contestarea leadershipului european

Cele două moțiuni vor fi depuse luni de eurodeputații francezi Jordan Bardella (Rassemblement National) și Manon Aubry (La France Insoumise), reprezentând cele două extreme ale spectrului politic. Votul final este programat pentru joi, după discursul de răspuns al Ursulei von der Leyen și intervențiile liderilor principalelor grupuri politice.

Deși șansele de succes sunt minime — fiind nevoie de o majoritate de două treimi pentru a o destitui —, procedura riscă să evidențieze nemulțumirea generală față de conducerea actualei Comisii. „Moțiunea de cenzură nu va trece, dar este un semnal politic care arată cât de divizat a devenit Parlamentul European”, au precizat analiștii citați de publicația germană Der Spiegel.

Extrema dreaptă și stânga radicală, unite în critică

Deși vin din tabere ideologice opuse, Bardella și Aubry împărtășesc o nemulțumire comună față de direcția actuală a Uniunii Europene. Dreapta acuză politicile ecologice „excesive” și lipsa unei reacții ferme la migrația ilegală, în timp ce stânga reproșează lipsa de acțiune a Comisiei în privința crizei umanitare din Gaza.

„Von der Leyen a ales să fie mai degrabă o voce tehnocrată decât o lideră politică apropiată de cetățeni”, a declarat Manon Aubry. În același timp, Jordan Bardella a acuzat-o că „a sacrificat interesele fermierilor europeni prin acorduri comerciale dezechilibrate”.

Această alianță tacită între extreme arată, potrivit observatorilor, o fragilizare a centrului politic european și o creștere a nemulțumirilor la nivelul statelor membre.

Dispute comerciale și presiune politică internă

Pe fondul acestor tensiuni, Comisia Europeană trebuie să apere în lunile următoare două acorduri majore: pactul tarifar cu Statele Unite și controversatul acord comercial UE–Mercosur. Ambele sunt criticate atât de dreapta, cât și de stânga, pentru impactul economic și ecologic potențial.

„Aceste acorduri, negociate sub conducerea Ursulei von der Leyen, pun în pericol competitivitatea fermierilor europeni și standardele de mediu”, avertizează un grup de europarlamentari sceptici.

Totodată, von der Leyen este acuzată că nu a reușit să gestioneze eficient crizele din interiorul Uniunii, de la inflație la fluxurile migratorii.
În iulie, președinta Comisiei a mai depășit o moțiune de cenzură inițiată de eurodeputați de extremă dreapta, printre care și românul Gheorghe Piperea (AUR), reușind atunci să își mențină sprijinul politic fără emoții.

O procedură simbolică, dar cu ecouri reale

Deși niciuna dintre moțiuni nu pare să aibă șanse reale de succes, observatorii de la Bruxelles avertizează că astfel de inițiative pot slăbi autoritatea Comisiei și pot complica procesul legislativ european.

După alegerile din 2024, Parlamentul a devenit mai fragmentat ca oricând, cu peste 100 de eurodeputați de extremă dreapta — un număr record. „Este suficient sprijin pentru a iniția o moțiune, chiar dacă nu pentru a o trece”, notează Reuters.

Pentru Ursula von der Leyen, provocarea nu este doar să supraviețuiască politic, ci să reconstruiască încrederea între instituțiile europene și cetățeni. Așa cum au remarcat unii europarlamentari, „adevărata bătălie nu se duce în plen, ci în ochii opiniei publice”.

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

Comisia Europeană motiune de cenzura Parlamentul European Ursula von der Leyen