Utilizarea ChatGPT și a altor instrumente AI în Europa

Aproximativ o treime din europenii cu vârste între 16 și 74 de ani au folosit instrumente de inteligență artificială generativă în 2025, conform datelor Eurostat. Diferențele între țări sunt mari. România ocupă ultimul loc în UE cu doar 18%, în timp ce Danemarca conduce cu 48%.

Românii, printre cei mai reticenți din Europa

România înregistrează cea mai scăzută rată de utilizare a instrumentelor AI generative din Uniunea Europeană. Doar 18% dintre români au folosit aplicații precum ChatGPT, Gemini sau Grok în 2025. Singura țară europeană cu o rată mai mică este Turcia, cu 17%.

Datele Eurostat arată diferențe uriașe între statele europene. La polul opus, în Norvegia, 56% din populație a utilizat astfel de instrumente. Danemarca conduce în UE cu 48%, urmată de Estonia și Elveția, ambele cu 47%.

Treisprezece țări peste pragul de 40%

Un grup de 13 țări europene depășește rata de utilizare de 40%. Acestea includ Malta și Finlanda, cu câte 46%, apoi Irlanda și Olanda, fiecare cu 45%. Cipru și Grecia se situează la 44%, în timp ce Luxemburg are 43%, iar Belgia și Suedia câte 42%.

Aceste cifre reflectă o divizare clară nord-sud și vest-est în adoptarea tehnologiei AI. Țările nordice și cele digital avansate conduc detașat. Europa de Vest are performanțe neuniforme, iar Europa de Sud, Centrală și de Est rămâne în urmă.

Italia și Germania sub media europeană

Dintre marile economii ale UE, Italia și Germania se situează sub media de 33%. Italia înregistrează doar 20% utilizare, poziționându-se alături de țări precum Serbia și Bosnia și Herțegovina. Germania are 32%, foarte aproape de medie dar încă sub aceasta.

Spania și Franța depășesc ușor media europeană. Spania raportează 38% utilizare, iar Franța 37%. Opt țări europene au rate sub 25%, ceea ce înseamnă că mai puțin de un sfert din populație a folosit instrumente AI generative.

De ce există astfel de diferențe între țări

Colin van Noordt, cercetător la Universitatea KU Leuven din Belgia, explică aceste discrepanțe. El spune că ratele de adoptare urmează de obicei infrastructura digitală generală a unei țări. Țările cu cea mai mare utilizare, precum Danemarca și Elveția, sunt deja foarte avansate în digitalizare.

Conform Noordt, populația din aceste state tinde să aibă competențe digitale, să folosească internetul mai frecvent și să aibă o afinitate generală pentru tehnologie. Fără aceste fundamente, este puțin probabil ca oamenii să înceapă brusc să folosească AI generativă.

Datele confirmă această teorie. În țările cu adoptare scăzută, oamenii nu folosesc AI pentru că nu știau că există sau nu știu cum să o folosească. Acest lucru indică o problemă majoră de alfabetizare digitală.

Cunoașterea beneficiilor, o barieră majoră

Noordt subliniază că este un lucru să ai acces la AI generativă și altul să înțelegi cum te poate ajuta în viața de zi cu zi sau la serviciu. Mulți europeni spun că nu folosesc aceste instrumente pur și simplu pentru că nu știu la ce să le folosească.

Acest fenomen arată că alfabetizarea în AI este un factor enorm. Cercetătorul a analizat dacă acțiunile guvernamentale sunt un motor major, dar dovezile nu sunt pe deplin convingătoare. Multe țări au politici puternice, dar înregistrează totuși rate foarte scăzute de adoptare.

Acest lucru sugerează că, deși un guvern poate stimula, cultura digitală de bază și abilitățile practice ale cetățenilor par să aibă un efect mai mare.

Utilizarea personală depășește folosirea la serviciu

În medie, în UE, 25% din oameni au folosit instrumente AI pentru motive personale. Doar 15% le-au folosit pentru muncă. În fiecare țară acoperită, utilizarea personală este mai frecventă decât cea legată de serviciu, deși diferența variază mult.

De exemplu, în Olanda, utilizarea este aproape echilibrată. Aici, 28% folosesc AI pentru motive personale și 27% pentru muncă. În contrast, Grecia arată o diferență mult mai mare: 41% pentru uz personal față de 16% pentru muncă, o diferență de 25 de puncte procentuale.

Ratele de adoptare sunt mult mai scăzute la locul de muncă. Conform Noordt, acest lucru se întâmplă posibil pentru că încă nu este clar cum să folosești AI cu o contribuție pozitivă în mediul profesional.

Educația formală rămâne în urmă

În UE, doar 9% din oameni au folosit instrumente AI pentru educație formală. Această proporție este cea mai ridicată în Suedia și Elveția, ambele la 21%. Ungaria înregistrează cea mai scăzută rată, cu doar 1%.

Datele arată că, deși instrumentele AI generative câștigă teren în utilizarea personală, integrarea lor în educație și mediul profesional rămâne limitată. Lipsa de formare și înțelegere a beneficiilor reale blochează adoptarea la scară largă.

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră

GetPonyDeschiderea completă a celor 17,5 km dintre Dragomirești și Corbeanca nu este posibilă în 2026BravonetProcurorii au dispus control judiciar pentru Toma Cuzin după accidentul produs cu permisul suspendatLylaPrescrierile de testosteron pentru femei au crescut de 2,6 ori în SUA. Ce beneficii susțin dovezileRevista IoanaCe sprijin poți cere pentru încălzire și electricitate în 2026, în funcție de veniturile familieiNews24DIICOT cercetează trei minori de 16 și 17 ani într-un dosar privind propaganda teroristăDolce SportReal Madrid a întors scorul de la 1-3 la Roma și a luat trei puncte în Liga Campionilor