Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a retras marți (6 februarie), în mod brusc, planul emblematic al UE de reducere la jumătate a utilizării pesticidelor, numindu-l un „simbol al polarizării” – în urma protestelor agricultorilor care s-au răspândit la Bruxelles și în întreaga UE.
Însă, această decizie a sa de a renunța la propunerea privind pesticidele este, într-un fel, simbolică, deoarece inițiativa a fost respinsă în noiembrie anul trecut de Parlamentul European și este blocată de luni de zile în Consiliul UE.
În plus, această decizie oferă un mesaj concret alegătorilor din mediul rural și sectorului agro-alimentar înaintea alegerilor europene.
În timp ce Verzii pledează pentru schimbări semnificative și radicale, concentrându-se pe efectele asupra mediului legate de agricultură, Partidul Popular European (PPE), de centru-dreapta, a trecut la prezentarea sa ca fiind campionul agricultorilor și al intereselor rurale.
Iar mișcarea lui von der Leyen răspunde în mod direct rezistenței politice împotriva Green Deal-ului, venită nu doar din partea protestatarilor din stradă, ci și din rândurile propriului partid PPE – care a sărbătorit anunțul.
PPE a avertizat anterior că propunerea Comisiei ar putea afecta securitatea alimentară
Eurodeputatul austriac de centru-dreapta Alexander Bernhuber a salutat anunțul de marți ca fiind „un prim semn bun” că Comisia este dispusă să colaboreze cu fermierii și nu împotriva lor.
În plus, liderul PPE, Manfred Weber, a declarat că propunerea ar fi declanșat o birocrație „irațională” pentru agricultori. „Fermierii noștri pot fi siguri că au un viitor… Suntem partidul fermierilor și suntem de partea voastră”.
Exprimându-și satisfacția pentru retragerea sa, grupul de lobby agroalimentar COPA-COGECA a criticat propunerea ca fiind „prost concepută, prost evaluată, prost finanțată și oferind puține alternative fermierilor”.
„Comisia UE recunoaște în sfârșit că abordarea nu a fost cea corectă”, au spus ei
La rândul lor, eurodeputații Verzi au denunțat această întoarcere ca fiind „regretabilă”, susținând că obiectivele sunt necesare pentru reducerea pesticidelor și sperând la o nouă propunere în următoarea legislatură.
Cu toate acestea, având în vedere că Partidul Verzilor ar putea pierde puterea la alegerile europene din iunie și că există posibilitatea ca grupurile de extremă dreapta să câștige aproximativ un sfert din locuri, nu este clar dacă un nou plan va merge mai departe.
În agricultură, pesticidele sunt substanțe chimice utilizate pentru protecția plantelor și a culturilor, dar sunt potențial toxice pentru oameni și sunt considerate unul dintre principalii factori care stau la baza pierderii rapide a albinelor și a altor polenizatori.
Se estimează că aproximativ 75 % din principalele culturi pentru producția de alimente depind într-o anumită măsură de polenizatori.
Decizia lui Von der Leyen a fost considerată de militanții pentru mediu ca fiind un „semnal negativ” pentru agricultori și cetățeni, deoarece aceștia susțin că factorii de decizie politică ascultă mai mult dezinformarea agribusiness-ului decât știința.
În opinia sa, „Mulți factori de decizie politică au acționat în interesul industriei agrochimice și al marilor sindicate agricole, care pretind că îi reprezintă pe fermieri, în timp ce boicotează trecerea urgentă la sisteme agricole rezistente, durabile și profitabile pe termen lung”, a declarat pentru EUobserver Kristine De Schamphelaere, o militantă de la PAN Europe.
Anul trecut, fostul comisar european olandez Frans Timmermans a susținut că noua propunere de editare genetică este „inseparabilă” de propunerile de reducere la jumătate a utilizării și a riscului de utilizare a pesticidelor și de refacere a naturii.
Fermierii „la conducere
În ultimii ani, criza climatică și a biodiversității, alături de pierderea și degradarea solului, perturbările economice și sociale și disfuncționalitățile piețelor alimentare globale, au creat o situație dificilă pentru fermierii, proprietarii de terenuri și autoritățile de reglementare din blocul comunitar.
Cu toate acestea, știința indică faptul că este primordial să se reducă emisiile din acest sector, deoarece agricultura este responsabilă pentru aproximativ 10% din totalul emisiilor de gaze cu efect de seră din UE.
În timpul unei dezbateri în plen la Strasbourg, von der Leyen a declarat că agricultorii muncesc „din greu” în fiecare zi pentru a produce alimente de înaltă calitate consumate de mulți. „Pentru asta, le datorăm apreciere, mulțumiri și respect”.
Ea a spus că este important să îi ascultăm pe fermieri și a menționat „dialogul său strategic” privind viitorul agriculturii, despre care von der Leyen crede că va contribui la reducerea diviziunilor.
Și a subliniat, de asemenea, că subvențiile publice pot oferi astfel de stimulente pentru ca fermierii să se adapteze la „măsuri de îmbunătățire a naturii”.
Cu toate acestea, plățile directe către fermieri și dezvoltările rurale reprezintă deja peste o treime din bugetul UE.
Astfel, „Vrem să ne asigurăm că fermierii rămân la conducere”, a mai spus von der Leyen, sugerând că fermierii și lobby-urile din domeniul agroalimentar au încă o putere semnificativă în elaborarea politicilor sau deciziilor în domeniul agricol.
În plus, dincolo de acest anunț simbolic de marți, de la începutul protestelor au fost acordate alte concesii fermierilor.
Acestea includ noi derogări pentru anul 2024 în cadrul politicii agricole comune și o propunere care ar permite aplicarea de tarife la produse precum carnea de pasăre, ouăle și zahărul dacă importurile din Ucraina depășesc anumite niveluri.
Și nicio referire la agricultură în propunerea privind obiectivul climatic pentru 2040.
În plus, Comisia a promis o nouă propunere de reducere a sarcinii de reglementare pentru agricultori în următoarele săptămâni.
Toate acestea vin după ce Comisia a îndulcit deja obligațiile ecologice după pandemia Covid-19, criza energetică și invazia rusă în Ucraina.
Temeri legate de alegeri
În contextul politic, între timp, există îngrijorări generalizate cu privire la grupurile populiste și de extremă dreapta care deturnează protestele și cererile agricultorilor.
Săptămâna trecută, în cadrul unui summit cheie, axat pe acordarea de ajutor Ucrainei, premierul ungar Viktor Orbán s-a întâlnit cu fermierii care protestau în stradă.
„Bruxelles-ul îi sufocă pe fermierii europeni”, a declarat el într-o postare pe rețelele sale de socializare marți, argumentând că noile reguli cresc costurile de producție.
Practic, creșterea prețurilor la combustibil, furaje și îngrășăminte, precum și la materiile prime și produsele agricole, sunt în principal de vină pentru creșterea costurilor de producție.
Reacția împotriva politicilor ecologice din Olanda a declanșat triumful Mișcării Cetățenilor Fermieri în alegerile provinciale din martie 2023 – iar voturile lor au mers apoi în principal către liderul populist de dreapta Geert Wilders, care a câștigat alegerile naționale din noiembrie anul trecut.
La fel şi partidele de centru-dreapta care se bazează pe sprijinul alegătorilor din mediul rural sunt îngrijorate de marile victorii preconizate pentru partidele de extremă dreapta și populiste în iunie.
Dar, așa cum a scris scriitorul și eco-activistul britanic George Monbiot într-un editorial recent din The Guardian, partidele de extremă dreapta și populiste influențează deja politicile.
De asemenea, el a pus în contrast succesul imediat al protestelor fermierilor de a influența schimbările politice, cu tratamentul aplicat protestatarilor din cadrul Extinction Rebellion, care au provocat perturbări similare. „Reapariția extremei drepte în Europa este alimentată în mare măsură de ceea ce se numea odinioară „populismul agrar””
Sursa: euobserver.com