Fermierii și companiile din lanțul agroalimentar intră în negocierile europene din 2026-2027 cu o presiune financiară care depășește ciclul agricol curent. Sectorul susține peste 11% din PIB-ul României și aproximativ 14% din forța de muncă, dar vine după trei ani consecutivi de pierderi în vegetal și cu un deficit comercial alimentar de 3,65 miliarde de euro.

În perioada 2026-2027 se negociază noua Politică Agricolă Comună pentru 2028-2034, viitorul Cadru Financiar Multianual al Uniunii Europene și noul Plan de Parteneriat Național și Regional. Discuția nu mai este despre un nou ciclu de subvenții, ci despre costul capitalului, accesul la credit și capacitatea de a muta valoare din exportul de materie primă în procesare.

Miza economică imediată este dublă. Pe termen scurt, trebuie limitate pierderile din sectorul vegetal înaintea noii campanii agricole. Pe termen mediu, trebuie redus un deficit comercial alimentar care arată că o parte importantă din valoare se pierde între producție, procesare, logistică și piață.

Dan Hurduc, președintele Clubului Fermierilor Români pentru primul semestru al anului 2026, indică miza perioadei următoare.

„Astăzi, agricultura europeană este într-un moment decisiv. În perioada aceasta se negociază arhitectura financiară și legislativă care va defini agricultura europeană pentru următorul deceniu”, a declarat acesta la Forumul Național pentru Viitorul Agriculturii.

Pentru România, această fereastră vine într-un peisaj macroeconomic complicat, în care reducerea deficitului de cont curent este pusă în legătură cu scăderea consumului intern, iar datoria externă totală crește. Într-un astfel de cadru, finanțarea externă și politica sectorială devin mai importante tocmai pentru sectoarele care au pondere mare în PIB și în ocupare.

Finanțarea devine tema centrală pentru un sector mare în PIB, dar cu pierderi în vegetal

Nicolae Istudor, Rectorul Academiei de Studii Economice din București, a propus dezvoltarea unui sistem de garanții de stat care să permită fermierilor acces la credite pe 15-20 de ani, la costuri comparabile cu cele din Uniunea Europeană. Pentru investițiile agricole cu recuperare lentă, diferența dintre un credit scurt și unul cu maturitate de 15-20 de ani schimbă direct profilul fluxului de numerar și capacitatea de a finanța procesare, depozitare sau logistică.

Dan Nițescu, consilier al Guvernatorului BNR, a evidențiat instrumente financiare moderne disponibile pe piață pentru susținerea investițiilor agricole, printre care supply chain finance, trade finance și project finance. Soluția de finanțare se mută către structuri aliniate pe ciclul de producție și pe riscul operațional al fiecărei verigi.

Potrivit Agrointel, discuția despre finanțare este împinsă și de intrarea Grupului Băncii Mondiale într-o nouă fază de expunere pe agricultură. Marcelo Castellanos, noul Country Manager al Grupului Băncii Mondiale în România, a prezentat strategia globală AgriConnect, prin care instituția își propune să dubleze investițiile în agricultură și să sprijine 300 de milioane de fermieri la nivel global până în 2030.

Direcția principală rămâne integrarea operațiunilor.

„Primul aspect pe care îl urmărim este trecerea de la fragmentare la coerență. Trebuie să se conecteze toate verigile lanțului valoric agroalimentar, de la producție la procesare, logistică și piețe. Ori de câte ori ne gândim să extindem operațiunile noastre în sectorul financiar destinat agribusinessului, Agricover este primul partener care ne vine în minte”, a explicat acesta.

Mesajul are o consecință directă pentru piață. Capitalul disponibil favorizează proiectele care leagă producția de procesare și distribuție, nu investițiile izolate. Exact aici se află și cheia reducerii deficitului comercial alimentar.

Serhan Hacisuleyman, CEO Agricover Credit IFN, a insistat că problema nu este doar volumul creditării, ci structura ei financiară.

„Bankingul nu înseamnă doar să oferi bani. Înseamnă produsul potrivit, maturitatea potrivită, răspunsul la nevoia potrivită, la momentul potrivit și într-un mod sustenabil. Dacă nu faci acest lucru la momentul potrivit și oferi mai mult credit decât este necesar, poți distorsiona fluxul de numerar al companiei. Vă rog să rețineți acest lucru ca fiind cel mai important. Toți colegii mei din echipa Agricover vă pot explica aceste aspecte”

Pentru operatorii din sector, acesta este criteriul practic al următorilor ani. Nu orice lichiditate rezolvă o problemă de competitivitate, iar un credit nepotrivit ca maturitate poate agrava presiunea pe cash-flow într-un sector deja intrat pe pierdere pe componenta vegetală.

Guvernul împinge un fond de risc înainte de campania de toamnă

Tanczos Barna, Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, a cerut un pact transpartinic pentru agricultură și implementarea rapidă a fondului de risc destinat sectorului vegetal înainte de campania agricolă de toamnă. În lipsa unui astfel de mecanism, presiunea rămâne pe bilanțurile fermierilor exact în segmentul care a închis ultimii trei ani pe pierdere.

„În ultimii ani am văzut o aplecare mai puțin accentuată a conducerii Uniunii Europene asupra agriculturii și dezvoltării rurale. În aceste condiții, devin mult mai importante măsurile și politicile publice naționale pe care le putem pune în practică complementar”, a declarat Tanczos Barna la Forumul Național pentru Viitorul Agriculturii.

Aici se separă anunțul de măsura care produce efecte. Pactul transpartinic și fondul de risc fixează direcția, dar pentru piață relevant va fi momentul în care aceste instrumente vor deveni utilizabile înaintea campaniei agricole de toamnă, setând baza internă pentru investițiile din următorul deceniu.

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră
Agricover Credit IFN Dan Hurduc Marcelo Castellanos Politica Agricolă Comună Tanczos Barna