Analiștii avertizează – instabilitatea politică riscă să arunce România în junk

O eventuală criză politică, indiferent de scenariul aflat în discuție – cu sau fără Ilie Bolojan premier, cu sau fără PSD la guvernare – aruncă România în fața unor riscuri economice majore. Analiștii și mediul de afaceri avertizează că instabilitatea ar putea duce la retrogradarea ratingului de țară la „junk”, pierderea banilor din PNRR și ratarea aderării la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE).

Ratingul de țară, pe muchie de cuțit

Miza principală este menținerea ratingului suveran. O retrogradare ar scumpi dramatic finanțarea statului și ar declanșa o criză similară celei din 2008. Adrian Codirlașu, președintele CFA România, subliniază că stabilitatea este esențială, indiferent de cine se află la putere.

„Esențial este să ne păstrăm ratingul de țară, pentru că și criza din 2008 a început după ce am intrat în junk și tot pe fondul unor instabilități politice. Pentru asta trebuie să continuăm realizarea reformelor asumate, să continuăm reducerea deficitelor și, mai ales, a cheltuielilor publice, continuarea reformelor fiscale. Oricine ar fi la conducere, contează doar stabilitatea politică și menținerea ratringului”, a declarat Codirlașu.

Acesta atrage atenția că, în momente de instabilitate politică, leul a avut mereu de suferit. Iar o abatere de la traiectoria actuală ar putea determina agențiile de rating să vină cu rectificări negative mai devreme decât cele programate pentru toamnă.

Mediul de afaceri cere predictibilitate

Iar vocea oamenilor de afaceri nu este cu nimic diferită. Confederația Patronală Concordia, prin directorul executiv Paul Aparaschivei, cere o coaliție funcțională care să asigure predictibilitate. „Pe noi ne interesează să consolidăm competitivitatea României, într-un context global extrem de volatil, marcat de suprapunerea mai multor crize externe care ne impactează și pe noi”, arată acesta.

Companiile și-au făcut datoria, iar acum mingea este în terenul politicienilor. V-ați gândit vreodată la miza reală a acestor jocuri de putere? Pe masă se află miliarde de euro din PNRR, care trebuie absorbite până în iulie.

„Vorbim de multe miliarde de euro doar în acest an, bani pe care nu avem voie să îi pierdem, pentru că de ei depind mai departe stabilitatea cadrului fiscal-bugetar și credibilitatea României pe termen mediu și lung”, spune Paul Aparaschivei.

Blocajul decizional este cel mai mare pericol. Obiectivele majore ale României pentru 2026, precum aderarea la OCDE și finalizarea reformelor PNRR, nu pot fi atinse fără un guvern stabil. „Dacă reformele nu sunt duse la bun sfârșit pierdem bani; dacă pierdem bani, aceștia vor trebui puși acolo din altă parte. Atunci când o serie de condiții de bun-simț sunt îndeplinite, iar aici vorbim de predictibilitate, reformă fiscală credibilă, energie accesibilă și capacitate de execuție a investițiilor publice cu bani ieftini, precum sunt cei din PNRR sau fondurile nerambursabile, sentimentul investitorilor și încrederea consumatorilor se vor îmbunătăți, iar economia va intra pe o traiectorie de redresare reală. Concordia este aici să construiască punți și vom continua acest dialog cu toată responsabilitatea față de economia României”, a concluzionat directorul Concordia.

Lecția dureroasă din 2008

Istoria recentă ne oferă o lecție extrem de costisitoare.

Înainte ca agenția Standard & Poor’s (S&P) să retrogradeze România în categoria „junk” (nerecomandat pentru investiții) în 2008, contextul politic era marcat de o instabilitate masivă. Guvernul liberal condus de Călin Popescu-Tăriceanu funcționa ca unul minoritar după retragerea PDL din coaliție în 2007, având o capacitate redusă de a adopta reforme. Mai mult, tensiunile constante dintre premier și președintele de atunci, Traian Băsescu, au creat o imagine de haos la vârful statului. E drept că anul 2008 a fost unul electoral, iar politicile populiste de creștere a salariilor și pensiilor au contribuit masiv la creșterea deficitului bugetar, principalul motiv invocat de agențiile de rating pentru retrogradare.

Factura crizei: 30 de miliarde de euro pierduți

Dar care a fost, pe bune, prețul plătit atunci? Criza economică a lovit România din plin, provocând o contracție severă a PIB-ului, blocaj financiar și prăbușirea sectorului imobiliar. Aproximativ 30 de miliarde de euro s-au evaporat pur și simplu din economia României. Blocajul bancar a dus la falimente în lanț și la o creștere explozivă a șomajului.

Pentru a gestiona situația, Guvernul a impus măsuri drastice de austeritate, inclusiv tăieri salariale în sectorul public. România a ieșit oficial din recesiune abia la sfârșitul lunii septembrie 2010, dar efectele acelei perioade s-au resimțit pe termen lung.

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră

Dolce SportRomânia U21 a condus Spania, apoi a primit șapte goluri în ultimul meci pentru Euro 2027GetPonyDriftul din Piața Constituției aduce o amendă de 15.000 de lei pentru organizator, din cauza poluăriiBravonetIAN poate continua concertele după reținere. Artistul a primit control judiciar pentru 60 de zileLylaDependența tinerilor de telefon va fi studiată într-un nou centru deschis de SNSPARevista IoanaDe ce strănuți la soare și când simptomele asociate cer un consult medicalNews24Aproximativ 1.000 de urși vor putea fi împușcați în următorul an, după dublarea cotei prin lege