Judecătoarea Raluca Moroșanu a trecut de admisibilitate la CEDO în dosarul 17823/26

Judecătoarea Raluca Moroșanu, de la Secția Penală a Curții de Apel București, a trecut de etapa admisibilității la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Cauza sa este 17823/26, Moroșanu v. România. Ea a reclamat statul român pentru încălcarea libertății de exprimare, a dreptului la un proces echitabil și a accesului la justiție.

Raluca Moroșanu mută astfel disputa din plan intern în faza de judecată pe fond la CEDO. Decizia vine după ce a fost recuzată din două dosare penale în decembrie 2025 și ianuarie 2026. Pentru statul român, trecerea de filtrul admisibilității crește miza juridică și reputațională. Plângerea depusă în aprilie 2026 intră acum în categoria spețelor care vor primi o analiză de fond la Strasbourg.

Miza financiară nu este cuantificată în acest stadiu. O eventuală condamnare a României ar putea antrena însă despăgubiri și ar adăuga un cost reputațional pentru sistemul judiciar. Pentru mediul investițional, problema nu se reduce la suma reparației, ci la semnalul privind stabilitatea juridică. Funcționarea statului de drept este un indicator în evaluarea riscului de țară.

Recuzarea judecătoarei pe motiv de „lipsă de empatie”

Motivarea recuzării, potrivit Libertatea, a fost că judecătoarea ar fi lipsită de empatie față de inculpați. Această percepție a urmat declarațiilor sale critice la adresa conducerii Curții de Apel București. Afirmațiile au fost formulate în documentarul Recorder „Justiție capturată” și într-o conferință de presă. Cererile au fost admise în două cauze distincte.

Judecătoarea a indicat explicit temeiurile plângerii sale. Aceasta a sesizat CEDO în aprilie 2026, invocând articolul 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, privind procesul echitabil. A mai invocat articolul 10, privind libertatea de exprimare, și articolul 13, privind accesul la justiție.

„Cererile de recuzare au fost admise cu motivarea, în esență, că aș fi lipsită de empatie față de inculpați și deci nu pot fi imparțială. În baza acestor încheieri am fost înlăturată din completul de judecată în două cauze.”

Citatul îi aparține Ralucăi Moroșanu, judecătoare la Secția Penală a Curții de Apel București. Din perspectiva riscului sistemic, un astfel de argument de recuzare, dacă ar fi sancționat de CEDO, ar putea descuraja folosirea unor cereri similare ca instrument de presiune. Ar repoziționa, de asemenea, limitele în care magistrații pot formula critici publice fără consecințe asupra participării lor în complet.

Contextul general apasă suplimentar pe dosar. Situația apare într-un climat de percepție publică negativă privind integritatea sistemului judiciar. Acest climat este amplificat de dezbateri politice precum proiectul de lege Pl-x nr. 521/2026, care propune reducerea transparenței averilor demnitarilor. Acumularea acestor episoade poate conta pentru partenerii internaționali și investitori.

Impactul recuzării și precedentul creat

Există și un element care atenuează argumentul unui efect operațional generalizat. De la momentul recuzării, Raluca Moroșanu a pronunțat aproximativ 500 de hotărâri în alte dosare. Acest număr pune cele două recuzări într-un raport de circa 1 la 250 față de hotărârile ulterioare. Faptul susține ideea unui impact punctual asupra compunerii completurilor, dar cu potențial de precedent.

Semnalul de urmărit pentru mediul de afaceri

Din această speță, indicatorul relevant este soluția finală. Relevant este și standardul pe care CEDO îl va valida sau respinge. Dacă instanța europeană va considera că recuzarea a sancționat exprimarea critică a unui magistrat, implicația depășește cazul individual. Ea ajunge la predictibilitatea actului de justiție, aspect urmărit în deciziile de investiții pe termen lung.

Dacă statul român își susține cu succes poziția, efectul ar fi limitarea riscului reputațional. Speța ar rămâne în registrul unui litigiu individual. Ceea ce contează pentru evaluarea de business este că dosarul a trecut deja de filtrul admisibilității. Acest fapt transformă cauza într-un risc juridic activ, nu într-o ipoteză abstractă.

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră

GetPonyVânzările Dacia au scăzut cu 9,7% în primele nouă luni din 2026 față de 2025BravonetAndré Rieu cântă la Cluj pe 21 și 22 octombrie 2027. Biletele se vând din 5 noiembrie 2026LylaCum se alege o stațiune de schi din noul clasament european. Scorul se bazează pe șapte sezoaneRevista IoanaSamsung va arăta pe ceasuri și inel cât de des apar probleme de respirație în somn, în Coreea de SudNews24Patroana a două grădinițe, cercetată pentru bani opriți din salarii și neplătiți statuluiDolce SportDinamo a pierdut cu 0-50 în fața Csikszereda în Liga feminină de tineret pe 28 octombrie 2026