Ministerul Finantelor raporteaza deficit bugetar de 1,04% din PIB in primul trimestru

Autoritățile de la București încearcă să securizeze ratingul suveran al României prin prezentarea unor date macroeconomice ameliorate la început de an. Luni, ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, a anunțat că execuția bugetară pe primul trimestru indică un deficit de 1,04% din produsul intern brut, o cifră utilizată ca argument principal în negocierile cu marile agenții de evaluare financiară.

Strategia de comunicare cu agentiile de evaluare

Pe baza datelor furnizate de Economica, oficialii români au adoptat o abordare proactivă în relația cu instituțiile internaționale care dictează costul de finanțare al statului. Pentru dumneavoastră, ca antreprenori sau investitori expuși pe piața locală, aceste discuții sunt vitale, deoarece un eventual downgrade ar scumpi automat creditele corporate și ar pune presiune pe dobânzile interbancare.

„De la preluarea acestui mandat, împreună cu premierul Ilie Bolojan, am schimbat cumva strategia şi paradigma în care discutam cu agenţiile de rating. Încă din vara trecută, cu presiunile fiscal-bugetare enorme pe care le-am avut, am purtat discuţii cu fiecare agenţie de rating şi, la momentul în care au făcut vizite în România, au fost discuţii care s-au purtat inclusiv la Palatul Victoria. Deci, am cultivat o atitudine foarte deschisă şi transparentă cu agenţiile, astfel încât acestea să aibă toate datele la dispoziţie şi comunicarea să fie mult mai bună şi la nivelul cel mai înalt şi asumat, lucru pe care premierul Bolojan l-a făcut, şi în acest fel am crescut încrederea faţă de toate agenţiile de rating. În contextul de săptămâna trecută, mi s-a părut cu atât mai important să continuăm această strategie, astfel încât toate agenţiile să aibă datele la zi”, a declarat ministrul interimar al Finanțelor.

Cifrele vorbesc de la sine.

„În acest moment, ne ajută faptul că deficitul bugetar în primul trimestru se situează la un nivel foarte bun, 1,04% din PIB. Este mult sub deficitul de anul trecut, ceea ce este un avantaj important. Deci, cifrele susţin cumva tot discursul nostru şi relaţia cu agenţiile, atât cifra de deficit pe primul trimestru, cât şi atenuarea deficitului de balanţă comercială şi de cont curent pe primele două luni ale anului. Foarte important, spre exemplu, în privinţa soldului comercial, dacă anul trecut aveam 5,5 miliarde de euro deficit, anul acesta avem 4,6, deci o scădere cu 17%, aproape 950 de milioane de euro pe primele două luni. Iar în privinţa contului curent, dacă anul trecut aveam 3,7 miliarde de euro, anul acesta avem 3,2 miliarde de euro, deci o scădere de 12%, aproape 500 de milioane de euro. Ceea ce e un contrast clar în privinţa cifrelor din 2025. În ianuarie-februarie 2025, pe zona de balanţă comercială deficitul creştea cu 41% şi deficitul de cont curent cu 26%”, a explicat Alexandru Nazare.

Semnalele pozitive din piata si impactul fondurilor europene

Însă eforturile de consolidare fiscală necesită confirmări succesive. O reducere a deficitului de cont curent (principalul indicator urmărit pentru stabilitatea externă) diminuează presiunea pe cursul de schimb leu/euro, protejând implicit marjele companiilor importatoare.

„Deci nu este doar o atenuare a deficitului, a cifrei de deficit bugetar, este acompaniată şi de o atenuare a soldului comercial şi a deficitului de cont curent, ceea ce transmite un semnal pozitiv”, a punctat oficialul guvernamental.

Cum se reflectă concret aceste date în percepția investitorilor instituționali care achiziționează titluri de stat românești? Răspunsul depinde masiv de intrările de capital european. Există confirmări, chiar și informale, privind atragerea fondurilor din PNRR aferente cererilor trei și patru.

„Faptul că vom încasa în cererea patru 2,5 miliarde de euro contează foarte mult. Am transmis aceste date agenţiilor de rating şi le-am transmis că trebuie să rămânem într-o comunicare permanentă în această perioadă pentru a transmite direct orice fel de informaţie de care au nevoie”, a precizat ministrul.

Calendarul evaluarilor suverane in a doua jumatate a anului

Iar mizele următoarelor luni rămân ridicate. Orice derapaj în execuția bugetară poate declanșa revizuiri în afara calendarului standard.

„Acestea sunt evaluările periodice, dar dacă agenţiile constată o înrăutăţire a situaţiei sau au date care să susţină o astfel de îngrijorare, pot să convoace şi întâlniri ale comitetelor, ale bordurilor, ad-hoc, determinate de anumite evenimente. Obiectivul nostru în această perioadă, chiar şi ca guvern interimar, este să evităm aceste posibile comitete”, a mai spus Alexandru Nazare.

Pentru a preîntâmpina orice volatilitate pe piața obligațiunilor, Ministerul Finanțelor a derulat chiar săptămâna trecută discuții cu reprezentanții Fitch și Moody’s. Următoarele evaluări periodice oficiale sunt programate clar: agenția Fitch va publica raportul în luna iulie, urmată de Moody’s în luna august, în timp ce decizia S&P este așteptată în luna octombrie.

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră

News24Nobelul pentru Medicină 2026 recompensează metoda care activează și oprește celule nervoase cu luminăDolce SportEugen Neagoe crede că Hagi ar demisiona după un eșec clar cu Suedia și fluierături din tribuneGetPonyPermisul pierdut se înlocuiește cu 139 de lei. Pașii pentru duplicat și dovada necesară în perioada de așteptareBravonetIulius Town Timișoara oferă 300 de pachete pe zi studenților, până pe 14 octombrieLylaCum îți citești grupa de sânge și Rh-ul pe analize și de ce contează rezultatul la transfuzie sau în sarcinăRevista IoanaCum afli cât plătești pentru curentul consumat de televizor, calculator sau frigider folosind un wattmetru