La 49 de ani de la cutremurul devastator din 1977, România se confruntă cu un paradox periculos: deși este cea mai expusă țară la dezastre din Europa, iar peste jumătate din populație conștientizează riscul, mai puțin de un român din cinci ia măsuri concrete de protecție. Astfel, majoritatea locuințelor rămân vulnerabile în fața unui eveniment catastrofal.
Datele Uniunii Naționale a Societăților de Asigurare din România (UNSAR), citate de Economica, arată o discrepanță uriașă între percepția riscului și acțiune. Tragedia din 4 martie 1977, în care peste 1.500 de oameni au murit, pare să fie o amintire îndepărtată pentru mulți. Alexandru Ciuncan, președintele UNSAR, subliniază că România este de departe cea mai nepregătită țară de pe continent, cu un grad de asigurare a locuințelor sub 20%, în timp ce media europeană este de 60%.
Conștientizăm riscul, dar amânăm acțiunea
Studiile realizate de UNSAR împreună cu IRES confirmă că românii sunt conștienți de pericole. Cu toate acestea, trecerea la fapte este lentă, o realitate pe care președintele UNSAR o explică prin tendința de a uita rapid și de a amâna responsabilitatea.
„După cutremurul din 1977 și ulterioarele – 1986, 1990 – lucrurile s-au schimbat și s-au schimbat în bine în România. Însă, într-adevăr, avem foarte multe de făcut în continuare dacă ne raportăm la percepția riscului și la conștientizare. Și aici studiile pe care le facem împreună cu IRES știu foarte bine, ne arată clar. Ne arată că românii conștientizează că sunt expuși la riscuri precum inundațiile, incendiile, cutremurele. 53% dintre români sunt îngrijorați de cutremure, cu două puncte procentuale mai mult decât anul trecut. Deși conștientizăm, nu întotdeauna și acționăm”, afirmă Alexandru Ciuncan.
Acesta adaugă că reacția post-dezastru este adesea una emoțională, în care se caută vinovați externi, ignorând responsabilitatea individuală. „Din păcate nu avem percepție acestui risc imediat, uităm foarte repede. Dar atunci când ni se întâmplă, suntem extrem de emoționali și încercăm să dăm vina pe toată lumea din jurul nostru uitând că, de fapt, responsabilitatea este individuală și că principalii vinovați în toată această ecuație suntem noi înșine pentru că nu am gândit măsuri proactive pentru diminuarea oricărui risc. Deci nu vorbim acum numai de riscurile naturale. Cred că suntem un pic reticenți și ne gândim că totuși ceilalți ar trebui să fie primii care fac primul pas”, a mai spus Ciuncan.
România, la coada Europei în privința asigurărilor
Comparația cu alte state europene, chiar și din regiune, este descurajantă. În Ungaria, o țară cu risc seismic redus, gradul de asigurare a locuințelor depășește 70%, în timp ce în Polonia este de 60%. În România, doar 17-18% din locuințe au o asigurare facultativă, care oferă protecție completă.
„În momentul de față sunt cam 1.800.000 de locuințe asigurate facultativ în România, adică undeva să spuneam la 17-18%. Vecinii noștri din Ungaria, care sunt predispuși inundaților și nu neapărat cutremurelor, au un grad de cuprindere în asigurare, tehnic vorbind, undeva la 70-73%. Deci 7 din 10 locuințe sunt asigurate, nu două din zece. În Polonia, 60%. Deci 6 din 10 locuințe sunt protejate”, explică președintele UNSAR. Vulnerabilitatea este și mai mare în mediul rural, unde gradul de acoperire este de doar 15%. O problemă suplimentară este lipsa unei evaluări clare a activelor publice și a infrastructurii, ceea ce face imposibilă estimarea unui impact economic total în cazul unui cutremur major.
Cele două tipuri de protecție: asigurarea obligatorie și cea facultativă
În România există un sistem de asigurare complementar. Primul nivel este polița obligatorie PAD, emisă de Pool-ul de Asigurare Împotriva Dezastrelor (PAID). Aceasta costă 130 de lei pe an și acoperă daune de până la 100.000 de lei provocate de cutremur, inundații catastrofale și alunecări de teren. Al doilea nivel este asigurarea facultativă, care acoperă valoarea reală a locuinței, bunurile din interior și o gamă mult mai largă de riscuri, precum incendiu, explozie sau daune provocate vecinilor.
Alexandru Ciuncan îndeamnă la informare și acțiune: „Să contactăm un distribuitor de asigurări, indiferent ce denumire poartă acesta, atât timp cât este autorizat. Să începem să-i punem întrebări, să intrăm în dialog cu acesta, să spunem «Ok, am o casă pe pământ la țară, am un apartament la etajul 8 din 10» și așa mai departe și să vedem cum putem să ne protejăm. De aici pleacă totul. De la o simplă informare o putem face inclusiv online. Există foarte multe resurse, inclusiv site-ul asiguropedia.ro, unde cei interesați pot găsi ghiduri care le explică simplu și intuitiv ce pot face.”
Cât costă protecția completă a locuinței
Costul unei protecții complete este accesibil. Pentru o locuință evaluată la 100.000 de euro în București, o asigurare facultativă costă între 100 și 150 de euro pe an. Aceasta înseamnă aproximativ 10-13 euro pe lună pentru a acoperi integral valoarea imobilului și a bunurilor din interior. Pe lângă informarea despre asigurări, autoritățile recomandă și pregătirea pentru situații de urgență. Platforma IGSU, fiipregatit.ro, oferă numeroase resurse și ghiduri despre cum trebuie să reacționăm în cazul unui cutremur.
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
Dolce SportRomânia a pierdut cu 0-6 contra Poloniei. BeSoccer pune eșecul pe seama fazei din minutul 22
GetPonyA0 Nord ar putea primi trafic pe Lotul 3 în jurul datei de 20 octombrie. Tronsonul permite legătura cu A2
BravonetPaula Cojocari explică de ce divorțează de Stelian Ogică după doar patru luni de căsnicie
Lyla18 exerciții pentru un trunchi mai puternic. Rutina începe cu cel puțin cinci mișcări
Revista IoanaConcediul medical începe cu maximum 4 zile la medicul de familie sau 15 la specialist
News24Biletul de avion standard ar putea include bagajul de cabină fără taxă suplimentară în UE, cel mai devreme din 2027
