Rata anuală a inflației a explodat la 10,71% în luna aprilie 2026, forțând Banca Națională a României să mențină dobânda de politică monetară la nivelul de 6,50%. O cifră care pune o frână bruscă oricăror planuri de relaxare a costurilor de finanțare pentru anul în curs.
Cine plătește costul real al acestei stagnări monetare? Până la urmă, menținerea dobânzii la acest palier ridicat consolidează presiunea pe costul creditării pentru companiile listate la BVB și pentru antreprenorii care caută capital de lucru. E drept că banca centrală nu avea prea mult spațiu de manevră, având în vedere contracția economică de 1,7% din primul trimestru. Dar o dobândă înghețată pe termen lung erodează sigur și tăcut marjele de profitabilitate ale firmelor dependente de credit.
Presiuni externe și prețurile la pompă
Și totuși cum am ajuns la o inflație de aproape 11 procente într-un singur trimestru? După o traiectorie descendentă oprită brusc în luna martie la 9,87%, scumpirea barilului de petrol a schimbat complet calculele din piață. Așa cum semnalează Economica într-o analiză detaliată a raportului instituției, efectele conflictului din Orientul Mijlociu se transferă acum direct în economia reală autohtonă.
Cifrele vorbesc de la sine.
În ședința din 15 mai 2026, pe lângă dobânda cheie, decidenții au lăsat intactă rata dobânzii pentru facilitatea de creditare la 7,50% pe an și rata dobânzii la facilitatea de depozit la 5,50% pe an. Iar perspectivele pe termen scurt indică o nouă creștere a inflației în trimestrul al doilea. Această dinamică negativă vine din liberalizarea pieței gazelor naturale pentru consumatorii non-casnici și din eliminarea plafonului pentru adaosul comercial la alimentele de bază.
Când vom vedea o scădere reală a prețurilor
Dar lucrurile nu se vor opri aici. Instituția se bazează pe o inversare de trend abia în a doua jumătate a anului viitor, mizând pe o scădere a cererii de consum (care a slăbit deja vizibil).
„Rata anuală a inflației va cunoaște însă o corecție descendentă substanțială în trimestrul III 2026, odată cu epuizarea efectelor directe ale eliminării plafonului la prețul energiei electrice și ale majorării cotelor de TVA și a accizelor -, și va descrește apoi gradual, reintrând în trimestrul III 2027 în interiorul intervalului țintei, în condițiile intensificării presiunilor dezinflaționiste ale factorilor fundamentali, îndeosebi a celor din partea deficitului de cerere agregată” – Raport BNR
Ce urmează pentru mediul de afaceri românesc? Un test dur de anduranță. Noul Raport trimestrial asupra inflației va fi prezentat publicului pe 19 mai 2026, iar următoarea ședință de politică monetară este programată abia pe 8 iulie 2026. Până la acea dată, costul finanțării bancare rămâne blocat exact la nivelul actual.
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
News24Cum se compară comisioanele unui cont de plăți și ce înseamnă denumirile serviciilor pentru care se plătește
Dolce SportDaniel Oprița anunță că Steaua rămâne fără Bogdan Chipirliu până la finalul sezonului
GetPonyToyota, FAW și GAC vor coordona producția și vânzările din China printr-o alianță strategică
BravonetShakira cere în instanță ca Gerard Piqué să vină la Miami în vacanțele scurte ale copiilor
LylaPeste două treimi din tinerii chestionați în Europa au trăit experiențe traumatizante în copilărie
Revista IoanaCum pregătești un sos dens din 3 kilograme de roșii. Metoda lui Claudio Del Principe, fără blender