România mai are de atras exact 4,2 miliarde de euro net din componenta de granturi a PNRR, o sumă critică pentru susținerea investițiilor în a doua jumătate a anului. Ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a anunțat un calendar accelerat pentru bifarea jaloanelor până la termenul-limită de 31 august.

Miza reală depășește însă valoarea acestor ultime tranșe. Neîndeplinirea reformelor structurale din plan atrage riscul unei penalități masive de peste 11 miliarde de euro, blocând nu doar granturile, ci și componenta de împrumut. Companiile din construcții și tehnologie, direct dependente de licitațiile din PNRR, ar fi primele lovite de un eventual eșec al decontărilor de la Bruxelles.

Cifrele absorbției și presiunea timpului

Istoric vorbind, ritmul de atragere a fondurilor a fost inegal (comparativ cu media europeană de execuție). În primii cinci ani de la lansarea mecanismelor de finanțare, s-au încasat 5,2 miliarde de euro. Dar lucrurile s-au accelerat recent.

Și totuși, cum arată matematica exactă a acestor fonduri?

Așa cum a detaliat Economica într-o analiză recentă, în ultimele 10 luni s-au pregătit decontări de aproape 3 miliarde de euro. Această injecție de capital duce gradul de absorbție pe granturi la 66,5%, scoțând România din coada clasamentului european privind implementarea.

„Eu am în acest moment planul legat de cum putem să primim toţi banii nerambursabili din PNRR, acesta este obiectivul meu principal, în valoare de 13,57 de miliarde de euro. Asta este suma totală de bani pe care o avem nerambursabilă din PNRR.” – Dragoș Pîslaru, Ministrul interimar MIPE

Reformele care blochează miliardele

Iar problema nu este la proiectele de investiții fizice, ci la cadrul legislativ. Pîslaru confirmă că există proiecte mature, fezabile pentru a fi terminate până la 31 august, care acoperă suma brută de 4,9 miliarde de euro rămasă.

Numai că reformele din spate sunt cele care generează fricțiuni politice. Legea salarizării, Legea apelor și Codul urbanismului sunt cele trei restanțe majore care pun în pericol finanțarea.

Cifrele vorbesc de la sine.

Doar pe Legea apelor, un acord politic ar salva peste 700 de milioane de euro. În schimb, deblocarea Codului urbanismului, ținut în Parlament din cauza disputelor dintre Primăria Capitalei și sectoare, valorează un miliard de euro.

„Am un stoc total de reforme care ar putea să mă coste o penalitate de 11 miliarde şi mai bine, care, până la urmă, ar putea să-mi anuleze nu doar partea de grant, ci şi partea de împrumut, dacă nu fac nimic din ele.” – Dragoș Pîslaru, Ministrul interimar MIPE

Legea salarizării necesită un acord pe grile și coeficienți agreați deja cu Banca Mondială, fără a genera un impact bugetar suplimentar nesustenabil. Nimeni nu își permite un deficit și mai adânc în actualul context macroeconomic.

Termenul de 31 august rămâne testul de stres absolut pentru coaliție. Până la finalul verii, Guvernul trebuie să treacă legislația prin Parlament și să trimită documentația deconturilor la Bruxelles, altfel liniile de finanțare pentru marile șantiere riscă să fie suspendate chiar înainte de rectificarea bugetară de toamnă.

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră
dragos pislaru fonduri europene guvernul Romaniei MIPE PNRR