Aproape o treime dintre români rămân fără un mecanism financiar clar pentru cazul în care nu ar mai putea contribui la veniturile familiei din cauza unui accident sau a unei boli grave, potrivit unui studiu UNSAR-IRES. Pentru piața de asigurări, datele indică simultan două realități cu impact economic: vulnerabilitate ridicată la nivel de gospodărie și spațiu de creștere pentru produsele de protecție financiară.
29% dintre respondenți spun că nu au niciun plan pentru o astfel de situație, în timp ce golul financiar mediu dintre banii disponibili și suma necesară într-un episod dificil a urcat la 165.400 de lei pentru o familie din România. Raportat la faptul că 17% afirmă că dețin o asigurare de viață, rezultă că ponderea celor fără acoperire formală rămâne semnificativ mai mare decât a celor care au transferat o parte din risc către un asigurător.
Pentru un profesionist sau antreprenor, implicația este directă în cash-flow-ul familiei și în continuitatea activității. Dacă venitul principal dispare temporar sau definitiv, prima linie de apărare rămâne, în cele mai multe cazuri, rețeaua informală: 47% dintre cei care s-au gândit la o asemenea situație spun că s-ar baza pe familie și apropiați. Procentul este cu 4 puncte peste nivelul din 2025, ceea ce arată o dependență mai mare de capitalul social, nu de instrumente contractuale.
Economiile personale apar pe locul următor, invocate de 36% dintre respondenți. Dar diferența dintre acest procent și golul mediu de 165.400 de lei sugerează că simpla existență a unor rezerve nu spune nimic despre adecvarea lor. Numai că datele publicate nu detaliază câți dintre respondenți au efectiv lichidități care să poată acoperi un astfel de deficit și nici profilul de venit sau vârstă al celor mai expuși.
Asigurările de viață cresc, dar pleacă de la o bază încă redusă
17% dintre români afirmă că au o asigurare de viață pentru protecția familiei, cu 6 puncte peste nivelul din 2025. Ritmul este relevant: o creștere de 6 puncte într-un singur an raportat reprezintă un avans mult mai rapid decât cel al soluțiilor informale, însă baza rămâne redusă dacă este comparată cu cei 29% fără niciun plan și cu cei 47% care mizează pe familie.
Semnalul comercial pentru industrie este întărit de volumul polițelor active. Numărul acestora a depășit 2,2 milioane, ceea ce indică interes în creștere pentru protecția de tip life. Iar pentru companiile de asigurări, traducerea financiară este clară: piața are încă un rezervor mare de conversie în rândul celor care fie nu au plan deloc, fie folosesc soluții insuficient capitalizate.
Alexandru Ciuncan (Președinte și Director General al UNSAR) leagă explicit această vulnerabilitate de potențialul comercial și de protecție al pieței.
„Orice familie poate fi pusă, la un moment dat, în fața unui eveniment care îi afectează veniturile. Ne bucură faptul că tot mai mulți români aleg asigurările de viață ca instrument de protecție financiară, însă faptul că aproape o treime dintre respondenți nu au încă niciun plan arată că există încă un potențial important de creștere a gradului de protecție financiară.”
Din perspectivă de business, mesajul este unul de penetrare insuficientă a pieței. UNSAR reunește 22 de companii de asigurări care acoperă peste 90% din piața locală, ceea ce transformă studiul într-un indicator util pentru calibrarea ofertei comerciale, a segmentării și a efortului de educație financiară, potrivit Capital.
Vulnerabilitatea gospodăriilor se vede în dependența de familie, nu în produse financiare
Structura răspunsurilor arată că gospodăriile românești folosesc mai degrabă mecanisme reactive decât planificare financiară formală. 47% se bazează pe familie și apropiați, 36% pe economii personale, iar 17% pe asigurare de viață. Aceste procente nu trebuie citite ca opțiuni exclusive, dar ordinea lor indică ce instrument este perceput ca prim sprijin când venitul se oprește.
Dar pentru decidenții din companii apare aici și o temă de resurse umane. Un angajat fără protecție financiară și fără rezervă adecvată este mai vulnerabil la șocuri de sănătate sau accident, cu efecte indirecte asupra absenteismului, retenției și presiunii pe pachetele de beneficii. În firmele antreprenoriale, aceeași logică se mută asupra fondatorului sau a persoanei-cheie: lipsa unei plase financiare personale poate deveni risc operațional pentru business.
Roxana Băluță (Specialist Asigurări de Viață și Sănătate și Coordonator Programe în cadrul UNSAR) mută discuția din zona vânzării de polițe în cea a politicilor publice și a comportamentului financiar.
„Construirea rezilienței financiare ține de un ansamblu de măsuri care includ informare, planificare și acces la instrumente de protecție adecvate. Creșterea nivelului de educație financiară și încurajarea comportamentelor responsabile prin politici publice pot contribui semnificativ la reducerea vulnerabilității financiare a familiilor.”
Si aici apare limita practică a datelor disponibile: studiul nu precizează ce măsuri publice ar urma să fie folosite, nu oferă comparații cu media europeană și nici nu detaliază ce tipuri de polițe domină piața sau care sunt sumele asigurate medii. Fără aceste repere, analiza de produs rămâne incompletă, iar comparația regională nu poate fi făcută riguros.
Studiul UNSAR-IRES este realizat anual și urmărește percepția românilor asupra riscurilor și a protecției financiare. Pentru piață, cel mai relevant reper rămâne combinația dintre cele trei cifre-cheie: 29% fără plan, 47% dependenți de familie și un deficit financiar mediu de 165.400 de lei, într-un moment în care asigurările de viață sunt deținute de doar 17% dintre respondenți, iar numărul polițelor active a trecut de 2,2 milioane.
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
News24Nobelul pentru Medicină 2026 recompensează metoda care activează și oprește celule nervoase cu lumină
Dolce SportRomânia lui Hagi pierde și cu Suedia, 0-1, în fața a 50.000 de spectatori
GetPonyPermisul pierdut se înlocuiește cu 139 de lei. Pașii pentru duplicat și dovada necesară în perioada de așteptare
BravonetIulius Town Timișoara oferă 300 de pachete pe zi studenților, până pe 14 octombrie
LylaCum îți citești grupa de sânge și Rh-ul pe analize și de ce contează rezultatul la transfuzie sau în sarcină
Revista IoanaCum afli cât plătești pentru curentul consumat de televizor, calculator sau frigider folosind un wattmetru
