Relația bilaterală cu Statele Unite reprezintă, fără doar și poate, ancora de securitate a mediului de afaceri și a stabilității din România. Dar când tragem linie dincolo de discursurile diplomatice, evaluarea parteneriatului strategic necesită o privire extrem de pragmatică asupra priorităților reale ale Washingtonului. O declarație recentă venită de la cel mai înalt nivel de la Cotroceni pune pe masă o realitate pe care mulți investitori o intuiau deja.
Axa intereselor globale se mută spre Asia
V-ați gândit vreodată cum arată țara noastră pe harta marilor decizii de la Casa Albă? Dezbaterea a fost aprinsă de Marius Lazurca, consilierul prezidențial pentru Securitate Națională și Politică Externă. Prezent la o emisiune televizată, oficialul a explicat de ce România, deși importantă strategic, nu are un caracter important pentru americani.
Cifrele și dinamica economică dictează regulile jocului.
E drept că Washingtonul urmărește fluxurile de capital și inovație, iar atenția s-a mutat spre zona indo-pacifică încă din mandatul lui Barack Obama. Consilierul a punctat exact acest aspect la TVR Internațional: „Realitățile geopolitice globale sunt în evoluție, ele depind de niște elemente obiective, în ce regiuni ale globului se produce un PIB mai accelerat, ce zone se înarmează mai convingător, care cresc din punct de vedere demografic, care sunt zonele unde industriile avansează mai dinamic și nu e întâmplător sau discreționar faptul că începând chiar cu președintele Obama, SUA și-a declarat interesul de a se focaliza în politicile sale de securitate asupra zonei indo-pacifice. Nu. Mi-e teamă că România nu e vitală pentru SUA”.
Și totuși, parteneriatul nostru livrează rezultate concrete pe teren. Pentru a echilibra balanța, Marius Lazurca a amintit eforturile logistice și militare susținute de București: „Demonstrația e ușor de făcut, România și nu altcineva găzduiește scutul antirachetă de la Deveselu, România și nu altcineva găzduiește un contingent important de trupe americane, România și nu altcineva a fost solicitată să contribuie, și am făcut-o, la efortul de război al SUA împotriva Iranului. Exemplele sunt numeroase și le știe toată lumea”.
Unde ne situăm pe radarul american
Într-o analiză detaliată publicată recent de Adevarul, politologul Radu Carp confirmă că afirmațiile de la Cotroceni reflectă exact arhitectura geopolitică actuală. Până la urmă, piețele financiare și strategiile de securitate se bazează pe ierarhii stricte.
„Este foarte corectă declarația domnului Lazurca. Da, România nu e chiar irelevantă, dar nu e nici foarte relevantă pentru Statele Unite. În momentul de față, relevante sunt alte state: Israel, Cuba, Venezuela, Iran – acestea sunt punctele centrale ale relațiilor americane în prezent. România este parte a Uniunii Europene, are o umbrelă de securitate. Este importantă pentru că, așa cum a spus domnul Lazurca, ocupă această poziție geografică și, pe baza acestei poziții și a meritelor sale proprii, face parte din NATO, are baza de la Mihail Kogălniceanu, dar cam atât. Nu suntem în top cinci al țărilor esențiale pentru Statele Unite”, explică politologul.
Iar geografia ne oferă atât avantaje, cât și limitări severe. Nu controlăm strâmtori strategice, iar influența noastră directă în rezolvarea conflictelor din regiune rămâne marginală.
Expertul demontează și iluzia unei influențe politice majore peste ocean: „Eu aș fi fost și mai tranșant: da, România este importantă, de aceea e membră NATO. Dar nu suntem punctul nodal, nu avem strâmtori. Suntem o țară riverană la Marea Neagră, o mare afectată de conflicte în care noi nu avem un cuvânt de spus. Nu putem contribui vizibil la dezamorsarea lor. Am avut un instrument modest, coridorul de cereale, îl avem și în continuare, dar devine din ce în ce mai puțin important. Și asta a vrut să spună Marius Lazurca. Nu există niciun partid politic sau personaj politic care să aibă ușă deschisă la Washington în numele României, oricând și în orice situație. Ceea ce e perfect adevărat”.
Mitul comparației cu marile puteri europene
Când vine vorba despre prezența militară americană pe continent și o eventuală retragere spre Asia, lucrurile stau puțin diferit față de percepția publică. O diminuare a trupelor americane în Europa a avut deja loc anul trecut.
„Nu prea există acest risc, pentru că s-a produs deja. Comparativ cu contingentele din Germania și cele din România, diferența e de 1 la 20. Ce s-a întâmplat în Germania este regretabil. Este o decizie proastă a administrației americane. Chiar și în Partidul Republican s-a subliniat acest lucru. Probabil că la următoarea administrație se vor corecta aceste lucruri, pentru că America vrea să fie putere globală, iar asta nu e posibil fără o perspectivă globală, pe care Europa o oferă în primul rând”, notează profesorul Carp.
Dar de ce Germania primește o cu totul altă atenție?
Istoria Războiului Rece și greutatea economică uriașă a Berlinului dictează un alt tip de relație. „Germania este cu totul altceva. Nu ne putem compara din punct de vedere al condițiilor oferite trupelor americane, al importanței strategice forjate în timpul Războiului Rece. Germania este altceva, e o dispută germano-americană în care noi suntem terți. Nu avem un cuvânt de spus într-un sens sau altul”, adaugă expertul.
Totul pornește de la aranjamentele de securitate stabilite după al Doilea Război Mondial, când statul german a fost supus unor reguli extrem de stricte. „Germania a avut restricții militare și acestea trebuiau compensate cumva. Trupele aliate, sovietice, americane, franceze și britanice, au rămas o bună perioadă pe teritoriul german. Nu era doar o prezență americană. Mult diminuată față de anii ’50, dar Berlinul, de exemplu, avea administrație militară împărțită între cele patru puteri”, concluzionează Radu Carp.
Pentru mediul de afaceri din România, această clarificare a poziției noastre strategice funcționează ca un duș rece necesar. Când știi exact pe ce loc te afli în prioritățile partenerului principal, devine clar că dezvoltarea economică internă și atragerea de capital privat rămân singurele ancore reale pe care le putem controla direct la București.
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
BravonetLeBron James, la 41 de ani, i-a făcut declarație publică lui Savannah la 40 chiar înainte de ultimul sezon în NBA
LylaO zi în Istanbul costă între 25 și 45 EUR fără cazare. Bugetul crește rapid cu taxi sau muzee costisitoare
Revista IoanaCenușa de lemn îți poate hrăni grădina și curăța casa. Secretul stă în proveniența ei și în cum o folosești
News24Benzina standard costă minimum 9,51 lei, iar motorina 10,14 lei în București. Cum intră în joc acciza majorată la 25%
Dolce SportLionel Messi a făcut spectacol în 7-1 cu CF Montréal. Cum a scos Inter Miami capul după cinci meciuri fără victorie
GetPonyDacia Duster, pusă față în față cu Chery Tiggo 4 de britanicii de la Car wow, își apără terenul pe raportul preț-calitate
